2004, anul cu ghinion din zodia chestorului Ioan Păcurar

Primul termen al procesului a fost pe 16 septembrie, la Curtea de Apel Cluj. Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Cluj au stabilit că există diferenţe semnificative între veniturile şi cheltuielile Şefului Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj, Ioan Păcurar, şi au sesizat instanţa. Averea chestorului Ioan Păcurar ar putea fi confiscată, după ce s-a deschis un proces la Curtea de Apel Cluj pe această speţă. Ca să scape de consecinţe, chestorul a cerut pensionarea. Păcurar încearcă să justifice diferenţa de bani acuzatoare.

Ancheta ANI vs. ancheta Comisiei  de cercetare a averilor

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a deschis o anchetă în acest caz în 2012, semnalând  ”diferenţe semnificative în cuantum de 718.847,54 de Lei  (aprox. 189.143 Euro), între averea dobândită şi veniturile realizate”.

”Sub aspect procedural, au fost îndeplinite cerinţele Legii nr. 176/2010, referitoare la înştiinţarea persoanelor evaluate, PĂCURAR IOAN fiind informat, la data de 25.01.2012 (confirmare de primire din data de 30.01.2012), respectiv, 31.08.2012, despre declanşarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum şi drepturile de care beneficiază – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. În perioada februarie – septembrie 2012, PĂCURAR IOAN s-a prezentat, în două rânduri, la sediul Agenţiei Naţionale de Integritate, ocazie cu care a luat cunoştinţă de informaţiile şi datele cuprinse în dosarul de evaluare, depunând, totodată, o serie de documente”, precizează inspectorii ANI.

Ancheta în cazul chestorului Ioan Păcurar a început în 28 decembrie 2011. ANI a constatat ”veniturile realizate de către PĂCURAR IOAN, în perioada pentru care au fost identificate diferenţe semnificative (anii 2001, 2003, 2004, 2008, 2009, 2012) au fost în cuantum total de 840.164,76 Lei, iar cheltuielile efectuate în aceeaşi perioadă au fost în cuantum de 1.559.012,30 Lei”.

În urma rezultatelor anchetei, ANI a dispus ”sesizarea Comisiei de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Cluj, potrivit dispoziţiilor art. 17, alin. 4 din Legea nr. 176/2010, în vederea începerii acţiunii de control cu privire la averea dobândită şi veniturile realizate de către PĂCURAR IOAN, în perioada exercitării funcţiei publice; sesizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în vederea efectuării verificărilor cu privire la veniturile realizate în perioada 2006 – 2008, din chirii, în sumă de 181.410 Lei şi 52.000 Euro, precum şi înstrăinarea unui imobil situat în Municipiul Cluj-Napoca, cu preţul oficial de 27.000 Euro (conform contractului de vânzare-cumpărare). Potrivit declaraţiei cumpărătorului, suma achitată ar fi fost de 39.000 Euro”.

Comisia de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel Cluj  a constatat existenţa unei diferenţe semnificative între veniturile şi cheltuielile chestorului de doar 261.310 lei, provenind exclusiv de la nivelul anului 2004, în ceilalţi ani supuşi neexistând diferenţe.

Cum îşi explică Păcurar diferenţa între cele două anchete

Ceea ce reproşează Păcurar Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) este modul impropriu şi defectuos în care a fost realizată evaluarea averii, deoarece inspectorii ANI nu au apelat la o expertiză contabilă. Greşelile evidente care au rezultat din anchetă sunt faptul că nu s-a reţinut excedentul bănesc de la sfârşitul unui an în anul următor. Apoi, pentru un  depozit exprimat în lei vechi în 2001, nu s-a făcut convertirea în lei noi, la momentul anchetei. În plus, au existat sume incluse la venituri, când ele reprezentau cheltuieli. Faptul că la Cluj, Comisia a apelat la o expertiză contabilă, a dus la scăderea drastică a diferenţei dintre venituri şi cheltuieli, este de părere Ioan Păcurar.

Sursele de finanţare ale lui Păcurar

Tatăl

În completarea dovezilor care probează sursele de venituri, ale sale şi ale familie sale, chestorul Păcuraru Ioan a depus la dosar dovezi care, în opinia sa, probează surse de venit neluate în considerare  în cadrul anchetelor. Astfel, se pare că, în ciuda vârstei şi a funcţiei pe care o avea, pe şeful IPJ l-a ajutat tatăl său să îşi construiască casa. Tatăl are o afacere în domeniul agricol, e crescător de porci şi oi în Apahida. În plus, cultivă un teren de mai bine de 50 de hectare, aşa încât a fost în măsură să îşi ajute fiul cu 30.000 – 60.000 de lei anual, plus un bonus de 70.000 primiţi în 2004 la construirea casei.

Soţia

Păcurar susţine că o parte din diferenţa de bani provin din vânzarea apartamentului actualei sale soţii. E drept că respectiva locuinţă a fost vândută înainte de căsătorie, dar cum cei doi aveau planuri în perspectivă, viitoarea doamnă chestor nu  a cerut înscrisuri sau alte acte pentru cedarea banilor în favoarea viitorului soţ.

Cinstea de la nuntă şi darul de la botez

De asemenea, anchetatorii nu au ţinut cont de banii strânşi ca dar la nuntă şi de suma primită ca dar la botez. Comisia de cercetare a averilor consideră că “existenţa şi întinderea acestor sume e pur fictivă, nefiind dovedită prin probe”. De aceea, chestorul s-a  hotărât să aducă drept martor naşul de cununie şi să depună o listă cu cinstea de la ospăţ. Banii de la botez s-au materializat sub forma unor depozite bancare pe numele copiilor, lucru ce e uşor de dovedit cu acte. Dar totuşi, nunta şi botezul au fost după 2004, anul cu ghinion din zodia chestorului, deci nu e de înţeles cum banii respectivi pot dovedi diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile imputate de Comisie.

Soluţia de rezervă a lui Păcurar

Ca să scape de consecinţele anchetei asupra averii sale, Şeful IJP Cluj, Ioan Păcurar, a fost trecut în rezervă. Păcurar a solicitat conducerii Ministerului Afacerilor Interne încetarea raporturilor de serviciu prin pensionare, începând cu data de 20 septembrie 2013. Decizia a fost semnată după doar câteva zile, pe septembrie, de către ministrul Radu Stroe. În locul lui Ioan Păcurar, la conducerea Poliţiei Cluj a fost numit chestorul Tudor Grindean, de la structura centrală a Ministerului Afacerilor Interne.

Crina Crainic