Un grup de 31 de judecători clujeni au dat în judecată Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj și Ministerul Justiției pentru a primi mai mulți bani. Procesele au fost deschise tocmai la… Suceava. De acolo, magistrații moldoveni au trimis dosarul în instanțele clujene. Nici aici nu a stat prea mult timp pentru că acum procesul a fost mutat la București. Mulți dintre magistrații nemulțumiți care au dat statul în judecată sunt pensionari și primesc lunar indemnizații de mii de euro lunar.

31 de judecători de la Tribunalul Cluj au obținut în 2020 o decizie judecătorească prin care calcularea salariilor să fie făcută în baza unor indici prin care sumele de bani primite se majorau. Pentru că nu au voie să se judece la instanţa în raza teritorială unde îşi desfăşoară activitatea, indiferent de proces, fie civil sau penal, procesul a fost deschis la Suceava. Acolo, prin sentința dată magistrații au obținut calcularea unor diferenţe salariate ”dintre cele efectiv încasate şi drepturile rezultate prin luarea în calcul a coeficienţilor de multiplicare stabiliţi în Anexa la O.U.G. nr. 27/2006, lit. A, pct. 6-13, începând cu data de 01.01.2018 precum și în continuare, pe viitor, atât timp cât se menţin condiţiile de acordare”. Însă, chiar dacă au obținut această sentință, calcularea salariilor s-a făcut tot în baza indicilor vechi.

Pentru acest lucru, judecătorii au mai deschis un proces pentru că ”suferă în prezent un prejudiciu material determinat de neexecutarea lunară a titlului executoriu şi un prejudiciu moral constând în sentimentul profund de nedreptate datorat faptului că de la data rămânerii definitive a titlului executoriu şi până în prezent nu beneficiază de protecţia efectivă, deplină, a drepturilor dobândite prin hotărâre judecătorească”.

În proces, Tribunalul Cluj s-a apărat împotriva judecătorilor spunând că instituția nu este ordonator de credite. ”Drepturi salariale sunt stabilite, în mod exclusiv, de Ministerul Justiţiei prin acte administrative, Tribunalul Cluj neavând nici o competenţă legală în stabilirea acestor indemnizaţii”, au arătat reprezentanții instituției.

Aceeași opinie au avut-o și reprezentanții Curții de Apel Cluj.

Însă, reprezentanții Ministerului Justiției i-au contrazis pe cei de la Tribunalul Cluj.

”Nici Ministerul Justiţiei şi nici ministrul justiţiei nu pot efectua plata în mod direct reclamanţilor, iar calitatea de ordonator de credite şi debitor al plăţii drepturilor salariale invocate se regăseşte la nivelul instanţei angajatoare Tribunalul Cluj, faţă de care reclamanţii se află în raporturi de muncă şi în contradictoriu cu care au obţinut deja un titlu executoriu, neavând relevanţă în speţă raportul juridic de drept financiar stabilit între ordonatorii de credite la diferite niveluri”, arată ministerul.

Majorările salariale pentru care magistrații clujeni se luptă se încadrează între 10 și 15% din salariul de bază. Lista completă a magistraților din cadrul procesului poate fi consultată în ediția online a Gazetei de Cluj.

Pensionari și judecători #rezist, toți vor același lucru: bani

Printre judecătorii care se judecă pentru bani se numără nume celebre din justiția clujeană.

Spre exemplu, unul dintre ei este Cristi Danileț, cunoscut la nivel național prin faptul că s-a asimilat cu diferite mișcări protestatare sau că este unul dintre puținii magistrați excluși din profesie de mai multe ori. De asemenea, a avut în mai multe rânduri conflicte cu colegii de breaslă, pe care i-a acuzat de corupție, și cu șefii instituțiilor din Justiție pe care i-a acuzat de subordonare politică. În același timp, a fost promovat de fostul ministru al Justiției Monica Macovei având, în perioada respectivă de timp, acces la arhiva SIPA. Este vorba despre o arhivă a SRI în care se găseau informații compromițătoare despre judecători și procurori.

În momentul de față, judecătorul Danileț este exclus din magistratură, dar a contestat decizia de excludere în mai multe procese

Un alt nume controversat care se judecă pentru bani este Marius Lupea. El s-a pensionat în urmă cu doi ani la vârsta de 53 de ani. Are o pensie de 22.000 lei, adică peste 4.000 de euro, dar dacă va reuși să câștige procesul, alături de colegii lui, pensia îi va crește.

Acest magistrat a judecat majoritatea dosarelor de mare corupție din instanțele clujene, chiar dacă nu a avut nicio specializare în acest domeniu. Cât timp a lucrat la Tribunalul Cluj, mapa lui profesională a fost ținută la secret, astfel că nu se poate ști dacă el a avut gradele respective. Mulți dintre corupții ajunși în fața lui Lupea au fost achitați. Spre exemplu, Mihai Chezan, artizanul afacerii Tower, un om de afaceri acuzat că a înșelat aproximativ 100 de persoane care au plătit locuințe într-un bloc care nu s-a mai construit, a fost achitat de judecătorul Lupea. Trebuie menționat faptul că în parcursul lui ca om de afaceri, Chizan a fost extrem de bine susținut și de politicieni locali.

Judecătoarea ILIEŞ ARIANA, și ea ieșită la pensie, l-a achitat pe guru-ul MISA, Gregorian Bivolaru, alături de ceilalți peste 20 de inculpați. A fost una dintre cele mai grele palme încasate peste ceafă de procurorii DIICOT.

Cutuma câștigării drepturilor salariale la locul de muncă

Nu doar judecătorii clujeni dau în judecată statul și instituțiile la care lucrează sau au lucrat pentru a obține bani mai mulți. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care ultima majorare salarială consistentă de care au beneficiat a avut loc la începutul acestui an. Atunci, toți judecătorii și procurorii au primit salarii mai mari cu 20%. De altfel, magistrații sunt, alături de parlamentari, cei mai protejați de prevederile salariale din România. Judecătorii de la noi au printre cele mai mari salarii din această ramură profesională la nivelul Uniunii Europene.

Practica recuperării în instanțe a diverselor drepturi salariale, în special sporuri restante, nu este nouă, a devenit chiar o cutumă. Aceste sporuri, începând din 1999, apăreau sau dispăreau prin felurite Ordonanțe de Urgență. A fost solicitată în procese plata retroactivă a sporului de risc, de stres ( 50% din salariul brut), a sporului de vechime, de anticorupție sau vaucherele de vacanță. Așa se face că în 2008, de exemplu, Ministerul Justiției a avut de plătit 180 de milioane de lei, iar Parchetul General 100 de milioane pentru achitarea retroactivă a sporului anticorupție. În perioada 2006-2008, magistrați importanți au dat statul în judecată pentru a-și câștiga retroactiv sporurile, la care s-au adăugat penalizările de întârziere, astfel încât sumele au devenit în final și mai mari.

Judecătorii clujeni cer una, ministerul le dă alta

Ministerul Justiţiei va asigura fondurile necesare ordonatorilor de rang inferior, în speţă preşedintele Curţii de Apel Cluj care, la rândul său, va face deschiderile de credite pentru ordonatorii de credite terţiari din subordine, în speţă preşedintele Tribunalul Cluj, obligat prin hotărâre, în funcţie de solicitările justificate formulate în condiţiile legii, respectiv în termenele de plată eşalonată instituite prin acte normative, ţinând cont data la care titlul a devenit executoriu.

Practic, judecătorii nu contestă un anume ordin de salarizare, ci doresc obligarea Ministerul Justiţiei la emiterea unui ordin de salarizare care să ţină cont de hotărârile judecătoreşti care le sunt favorabile, dar ministerul refuză să emită aceste ordine salariale de reîncadrare salarială.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.