7 august 2019: Clujul inaugurează statuia comandantului Gheorghe Mărdărescu cu ocazia Centenarului Războiului Româno-Ungar

La 7 august 1919, ora 18:00, armata română ocupă fără lupte Budapesta în cadrul războiului româno-ungar de la 1919. Comandantul Trupelor din Transilvania începînd din 12 aprilie 1919, generalul Gheorghe Mărdărescu a condus această operațiune. Astăzi după 100 de ani, Clujul construiește o statuie în memoria lui.

Evenimentul acesta cu caracter istoric, reprezintă un punct cheie în formarea României de astăzi. Rolul și contribuția generalului Gheorghe Mărdărescu a fost esențială pentru ocuparea Budapestei în urma Războiului Româno-Ungar. Omagiul adus acestui erou, va fi inaugurat miercuri, 7 august 2019, cu ocazia centenarului Războiului Româno-Ungar.

Cluj-Napoca va dezveli duminică statuia lui Gheorghe Mărdărescu. Personalitate marcantă a istoriei naționale dar și a Clujului, Gheorghe Mărdărescu (4 august 1866 – 5 septembrie 1938)  şi-a dedicat 40 din cei 72 de ani de viaţă slujirii armatei, misiune de care s-a achitat mai mult decât onorabil, urcând pe cele mai înalte trepte ale ierarhiei militare, până la gradul de general de corp de armată şi ministru de Război.

Ștefan Dimitriu, președintele Camerei de Comerț din Cluj-Napoca, unul dintre inițiatorii realizării acestei opere de artă, a vorbit mai amănunțit despre ceea ce simbolizează această operă de artă, finanțarea și locația aleasă:

Ce simbolizează pentru municipiul Cluj-Napoca statuia pe care o veți inaugura în 7 august ?

În primul rând simbolizează o eliberare a Ardealului! Totodată 1919 este anul în care sovietele ungare puneau în pericol Marea Unire iar o strategie de apărare împotriva planuluide a ocupa întreaga Transilvanie, era imperios necesară. Această dată importantă reprezintă și o victorie împotriva lui Bela Kun, un ziarist de la Cluj care a făcut parte dintr-un grup de simpatizanți ai partidului Social Democrat Ungar iar în anul 1919 a declarat Război României.

La inițiativa cui a venit această propunere?

Inițiativa acestui eveniment a venit din partea Colegiului de conducere a Camerei de Comerț a României împreună cu cel al Clujului. Primăria nu a văzut o soluție montarea ei în fața Camerei de Comerț iar astfel am fost nevoiți să realizăm multe demersuri pentru a reuși să punem în practică această idee.

De cât timp vă pregătiți pentru acest eveniment?

Evenimentul îl pregătim din 2018, de când am început demersurile pentru aprobarea monumentului.

Din ce bani a fost finanțată statuia? Primăria a contribuit?

Primăria nu a contribuit, statuia a fost finanțată din banii Camerei de comerț și industrie a României.

Cât a costat?

Valoarea totală a monumentului a ajuns la suma de 150 de mii de euro.

De ce va fi situată în față la FSEGA?

Am considerat această alegere potrivită deoarece zona orașului este nou construită și are nevoie de o amprentă istorică și artistică.

Trecere în revista războiului și a vieții comandantului

Guvernul bolșevic de la Budapesta a atacat armata românăîn aprilie 1919. De comun acord cu guvernul, regele a decis respingerea agresorului și înaintarea trupelor române până la hotarul stabilit prin Conveția cu Antanta din august 1916. La 20 iuile, maghiarii au atacat din nou. De acestă dată s-a hotărât o rispostă decisivă, până la înfrângerea Ungariei.

Regele Ferdinand și regina Maria, aflați în Transivania, au asistat în ziua de 30 iulie la trecea Tisei de către trupele române, în dreptul satului Tiszabo. Regina nota ”Toți erau atât de plini de elan, se bucurau că trec Tisa ca să-i alunge pe bolșevici, ei doreau să ajungă la Budapesta.” Ofensiva românească a fost extrem de energică. Pe 2 august Blea-Kun, liderul bolșevic al Ungariei a fugit în Austria și apoi Rusia Sovietică. Referitor la ocuparea Budapestei de către armata română în august 1919 există unele dezbateri până în ziua de astăzi. Data ocupării Budapestei a rămas în istorie cea de 4 august, conform generalului Gheorghe Mărdărescu.

La 4 august 1919 generalul Gheorghe Mărdărescu împlinea 53 de ani, şi ce cadou mai frumos pentru orice general ar fi putut fi intrarea în capitala cucerită tocmai de ziua sa, în Budapesta.

Capitala Ungariei, Budapesta, a fost ocupată de trupele române fără niciun ajutor militar aliat. A fost singura capitală inamică ocupată de un stat din Antanta în cursul primului război mondial, considerînd războiul româno-ungar din 1919 ca parte a acestuia, sau consecinţă imediată a lui. Meritul armatei române este imens, ţinînd cont că în toată istoria modernă, România a dus război doar în coaliţie, această acţiune militară fiind singura în care România a acţionat singură, fără aportul aliaţilor. Deoarece atît trupele franco-sârbe din sud, cît şi cele cehoslovace, s-au mişcat mult mai târziu şi fără lupte, doar ocupînd zone de securitate în Ungaria, după ce armata bolşevică ungară a fost zdrobită de cea română.

Cu atât mai importantă apare victoria românească, cu cât România, în acea perioadă, ducea un război pe două fronturi, al doilea front fiind în est, pe linia Nistrului, împotriva bandelor bolşevice ce făceau dese incursiuni în Basarabia, încercînd să răscoale populaţia şi să reia teritoriul dintre Prut şi Nistru în “marea familie sovietică”, aşa cum vor face cu Ucraina şi Georgia în anii 1920.

Între anii 1922-1926 a îndeplinit funcţia de ministru de Război în cabinetul Ion I.C. Brătianu, aducându-şi contribuţia, prin cunoştinţele şi experienţa sa, la reorganizarea Armatei române pe baza învăţămintelor reieşite din desfăşurarea războiului, la dezvoltarea cooperării dintre statul român şi statele vecine. A militat pentru o colaborare regională pe plan militar şi pentru realizarea unor alianţe cu Iugoslavia, Cehoslovacia şi Polonia, politică continuată şi dezvoltată ulterior de Nicolae Titulescu.

În anul 1927 a fost avansat la gradul de general de corp de armată. S-a preocupat de dezvoltarea publicisticii de specialitate, fiind multă vreme directorul revistei „România militară”, iar dintre lucrările elaborate şi publicate încă de când avea gradul de căpitan se numără Lecţiuni de tactică (1899); ulterior, a scris o lucrare dedicată infanteriei şi intitulată Regina bătăliilor, apărută în 1921. Tot în 1921 a publicat cea mai importantă lucrare a sa, Campania pentru dezrobirea Ardealului şi ocuparea Budapestei 1918-1920, reeditată, inspirat, de Editura Militară în anul 2009.

După o îndelungată carieră, generalul de corp de armată Gheorghe Mărdărescu s-a stins la 72 de ani, la 5 septembrie 1938.