4 procurori clujeni urmariti de un dosar
Clujeanul Alexandru Morocos ii acuza pe patru procurori clujeni ca nu s-au ocupat cum trebuie de dosarul deschis in privinta modului in care a fost instalata reteaua de gaz metan din Apahida. Este vorba de o lucrare care a costat cateva milioane de lei si a care a fost platita de doua ori: prima data de apahideni, a doua oara de stat. Morocos mai spune ca multi dintre cei care ar fi trebuit sa ancheteze acest dosar s-au trezit cu terenuri in zona lacurilor de la Campenesti, terenuri pe care apropiatii lor le-au concesionat sau cumparat la preturi modice.
La inceputul anilor 90, Ionel Farcas, primarul din Apahida, le-a propus satenilor ca, odata cu inceperea democratiei, sa introduca si gazul in comuna. Oamenii au fost de acord, au strans banii necesari si dupa ce au platit unei firme sa le faca lucrarea si in 1995 s-a facut receptia retelei de gaz din Apahida. Cu toate acestea, Primaria din comuna a primit, printr-o hotarare de guvern, bani de la bugetul de stat, pentru acelasi proiect, iar fondurile au fost decontate ca si cum din ele s-ar fi construit o a doua retea de gaz. Astfel, daca banii de la bugetul de stat s-ar fi cheltuit pe acest proiect, comuna Apahida ar fi trebuit sa aiba 2 conducte de gaz si 6 statii de reglare a presiunii, insa acest lucru nu este necesar pentru ca in comuna este o singura retea de gaz.
Alexandru Morocos, fost consilier local al primariei Apahida spune ca in pofida faptului ca a aratat aceste nereguli, nimeni nu s-a aratat interesat sa recupereze sumele de bani cu multe zerouri care s-ar fi putut intoarce la stat sau in buzunarele celor care au platit, prima data, reteaua de gaz.
“Am facut plangeri la procurori, la politie, dar se pare ca toti sunt implicati in asta si nimeni nu vrea sa faca nimic. Le-am facut procurorilor Isaia Ciumarnean, Georgeta Prunean, Raducan Romana si Eugen Crisan si politistului Rus Herdea Ioan (fostul sef al Politiei Cluj Napoca, n.red.) pentru ca nimeni nu s-a ocupat cum trebuie de aceasta frauda. Multi dintre cei care avut de-a face cu acest caz nu au facut nimic pentru a prieteni de-ai lor sau cunoscuti au fost “cadorisiti” cu terenuri din zona. Si asa nu se intampla nimic! Va dati seama ca banii astia au fost dati de doua ori?!” se intreaba retoric Morocos.
Cum a rasuflat Afacerea Gazul
Epopeea gazului din Apahida a inceput in 1992 cand guvernul Stolojan a aprobat Hotararea de Guvern numarul 566 prin care se aproba introducerea gazului in comuna clujeana prin contributia exclusiva a cetatenilor. Fiecare apahidean a fost nevoit sa plateasca, la vremea aceea, 800.000 lei vechi, in conditiile in care salariul lunar se situa in jurul valorii de 20.000 lei vechi. O alta problema este ca nici Guvernul Romaniei, nici Primaria comunei Apahida nu au contribuit cu vreun leu la realizarea acestei instalatii. Pentru a-si proteja investitia, apahidenii s-au constituit, in anul 1999 in doua societati: SC G500 Investment SA Sannicoara si G400 Investment SA Dezmir. In satele Apahida si Pata au ramas asociatiile cetatenesti, fara personalitate juridica. Aceste doua firme si-au inscris in capitalul social toata reteaua de gaz realizata pe banii lor, cele doua societati avand ca obiect de activitate distributia gazului metan. In 1995, dupa ce reteaua de gaz a fost finalizata, aceasta a fost predata Distrigaz Nord, aceasta societate realizand distributia gazului metan in comuna pana cand SC Concordia SRL a preluat acest serviciu. Inca de la inceputul mandatului, Ionel Farcas, le-a transmis apahidenilor sa nu intre in cele doua societati, motivand „ca nu sunt bune pentru comuna”. Mai mult decat atat, Ionel Farcas a facut in asa fel incat SC G500 SA sa nu poata participa la licitatia organizata pentru concesionarea serviciului de distributie a gazului metan in comuna. Astfel, in 1999 societatile G500 si G400 au trimis instiintari catre Primaria Apahida prin care autoritatile locale erau anuntate de constituirea celor doua societati fiind totodata mentionat si patrimoniul acestora, existand documente clare care sa ateste faptul ca primarul Ionel Farcas stia de faptul ca cele doua firme erau proprietarele de drept a instalatiei de gaz din comuna. Tot in anul 1999 Ionel Farcas publica in Monitorul Oficial inventarul comunei Apahida, in care apar 324 de pozitii. In 2002, acelasi Ionel Farcas publica in Monitorul Oficial un nou Inventar al comunei, in care apar 325 de pozitii, adaugandu-se si instalatia de gaz, de drept, proprietatea G400, G500 si a asociatiilor din Apahida si Pata. In 2002 firma G500 primeste o instiintare ca este datoare la bugetul de stat cu mai bine de un miliard lei vechi, bani aferenti impozitului pentru instalatia de gaz. Totusi, conform legii, instalatiile de gaz, apa, curent cat si pamantul pe care sunt pozitionate sunt scutite de la plata taxelor si impozitelor. In conformitate cu prevederile legale, firma G500 a atacat in instanta respectivul act. In anul urmator primaria Apahida a trimis o noua instiintare catre societatea G500 prin care anunta ca mai are de platit impozitul si pe acel an. Societatea G500 a castigat in 2004 procesul impotriva primariei Apahida. Este curios faptul ca desi Ionel Farcas, primarul liberal al comunei Apahida a trecut in 2002 in inventarul comunei respectiva retea de gaz, deci teoretic in patrimoniul primariei, a cerut impozite firmei G500. Cel mai probabil miza a fost scoaterea din “schema” a societatii G500 si introducerea firmei Concordiei. Dupa o licitatie nevalidata, primaria Apahida organizeaza o a doua licitatie la care se prezinta o singura firma, Concordia, in conditiile in care G500 era „datoare” la bugetul de stat, reprezentantii firmei nu au putut sa participe la licitatie. Finalul epopeii gazului din Apahida poate fi anticipat usor. Concordia, fiind singura participanta la licitatie, a castigat fara drept de apel.
Dupa cateva runde de procese prin salile de judecata din Cluj Napoca, in 2010, ASOCIATIA DE CETATENI PENTRU INTRODUCEREA GAZULUI METAN DIN APAHIDA au ajuns cu procesul la Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde judecatorii au tinut dosarul un an de zile pentru a-l trimite spre rejudecare la Cluj.
Cine face si desface!
Primarul comunei Apahida, Ionel Farcaș, este cel mai “longeviv” primar din Romania. Inainte de 1989 a ocupat aceasta funcție timp de 25 de ani, dupa anii ’90 a facut o pauza de 6 ani, perioada in care a fost sef de sector la Salprest, iar din 1996 a fost reales in aceeași funcție pe care o deține și acum. Edilul comunei, a “migrat” de la PSD spre PNL și, in ultima vreme, a concesionat cateva mii de parcele, prin licitații organizate de Primaria Apahida unor “personalitați” ale Clujului. Zona respectiva atinsa de concesionarile facute pe banda rulanta se afla la 18 kilometri de Cluj-Napoca, in Campenești. Conștient de posibilitațile comerciale ale zonei, primarul comunei Apahida a decis sa valorifice respectivele parcele. Singura modalitate – concesionarea lor in vederea construirii unor cabane pe malul lacurilor din zona.
Stefan Trandafir
