Printr-un proiect de lege al Ministerului Agriculturii, cetăţenii europeni vor putea cumpăra de anul viitor teren agricol în ţara noastră cu condiţia să aibă experienţă în domeniu. În cadrul unui studiu efectuat la nivelul întregii Europe se arată că  fenomenul de concentrare şi acaparare a pământurilor agricole merge împotriva suveranităţii politice şi economice a unui stat. Asociaţia clujeană Ecoruralis luptă împotriva acestui fenomen.

 

“Resursele naturale ale României au devenit obiect al lăcomiei şi investiţii  masive. Indiferent de resurse exploatate, terenurile ţăranilor sunt acaparate şi transformate, cu efecte care sunt profunde şi de multe ori irevocabile. Terenurile  sunt în curs de acaparare în mai multe scopuri – agricultură, minerit, energie, turism, resurse de apă, speculaţie – şi implică nu numai controlul resurselor, dar, de asemenea, puterea de a decide cu privire la utilizarea lor. Acest proces duce la slăbirea economiilor rurale şi împiedică dezvoltarea unui sector dinamic rural”, se arată în studiul de caz efectuat la nivel european, intitulat “Concentrarea, acapararea terenurilor şi războiul agricultorilor din Europa. Lupta pentru terenurile din România.”

 

În studiul amintit se arată că impactul investiţiilor masive de teren în întreaga Românie rurală este distrugerea pe termen lung a dezvoltării rurale. Acapararea terenurilor este înţeleasă ca folosire de capital pe scară largă pentru a ajunge la controlul resurselor fizice, precum şi puterea de a decide cum şi în ce scopuri vor fi folosite. Ea este strâns legată de fenomenul exodului rural şi îl consolidează. Fenomenul tot mai extins de acaparare a terenurilor împinge în sus preţul acestora, făcându-l inaccesibil pentru fermierii locali. “Aceasta reprezintă în continuare un motiv serios de îngrijorare pentru întreaga societate, deoarece  terenurile, ca resurse naturale şi bogăţie, sunt concentrate treptat în câteva mâini. Această concentrare de putere merge împotriva suveranităţii politice, economice şi alimentare româneşti. În acest sens, impactul de acaparare a terenurilor merge dincolo de o simplă tranzacţie”, se arată în studiul amintit.

 

Noul proiect de lege

Cetăţenii străini vor putea, de la 1 ianuarie 2014, să cumpere terenuri în România în virtutea „dreptului european la circulaţie”. Autorităţile au pregătit o lege care încearcă, doar de ochii lumii, sa împiedice transformarea ţării în proprietate privată. Oficialii din Ministerul Agriculturii vor să dea statului şi vecinilor proprietăţilor scoase spre vânzare  un drept de preempţiune (drept de care se bucură cineva printr-un contract sau printr-o lege, de a fi preferat dintre mai mulţi cumpărători, n. red.). Cetăţenii europeni vor putea cumpăra de anul viitor maxim 100 ha de teren agricol. Legea spune că dacă cineva vrea să vândă un teren extravilan, de orice natură, va trebui mai întâi să dea un anunţ public la primărie, iar dacă statul şi vecinii nu îl vor, abia apoi va putea să îl vândă oricui, fără nicio limită. În plus, pentru a putea cumpăra teren agricol extravilan în România, „cumpărătorul (cel care reclamă dreptul de preempţiune) trebuie să facă dovada că are cunoştinţe în domeniul agricol sau că a desfăşurat activităţi agricole cel puţin 5 ani ori, dacă a avut şi înaintea achiziţiei teren, că a desfăşurat activităţi agricole pe acestea”, prevede reglementarea.

 

Agenţia Domeniilor Statului, lupul paznic la oi

Ecoruralis, asociaţia clujeană implicată  în reforma politicilor agricole comunitare, a încercat să identifice campanii de fond ce ar putea să vină în sprijinul ţăranilor. Aşa au descoperit pericolul pe care îl reprezintă, pentru ţărani, concentrarea pământurilor în mâinile companiilor multinaţionale străine, care sunt pregătite să speculeze rapid situaţia din România.

Szőcs-Boruss Miklós-Attila, administratorul Ecoruralis, a explicat pentru Gazeta de Cluj care sunt problemele noului proiect al legii funciare.

Conform noului proiect de lege, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) ar putea fi, din 2014, un jucător pe piaţa funciară din România, urmând să dea avize persoanelor fizice străine care vor să cumpere teren pe piaţa locală pe baza condiţiilor impuse de statul român. Szőcs-Boruss spune că ADS nici măcar nu are în acest moment o evidenţă clară asupra terenurilor statului. De asemenea, pentru terenurile date în arendă, arendaşii ADS nu au plătit nici acum vechile datorii către stat. În plus, Agenţia Domeniile Statului este implicată în ancheta Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) ce vizează modalitatea prin care ADS a privatizat mai multe IAS-uri (Întreprinderi Agricole de Stat) pe când Ilie Sârbu  era la primul mandat de ministru la portofoliul Agriculturii.

 

În opinia sa, soluţia de limitare a suprafeţei ce poate fi achiziţionată la 100 de hectare nu este satisfăcătoare. O gospodărie ţărănească sau chiar o asociaţie agricolă ajunge cam la 2.2 ha, evident în dezavantaj cu suprafeţele pe care le vor achiziţiona cumpărătorii sub incidenţa noii legi. În plus, în reglementările referitoare la terenurile achiziţionate de multinaţionale nu există nicio limitare. Acestea profită de sărăcia din satele româneşti, unde există terenuri agricole, dar populaţia e prea îmbătrânită sau împuţinată şi acolo cumpără sau iau în arendă pământul.

 

De ce este atractivă achiziţionarea de terenuri agricole în România

Referitor la dreptul de preemţiune, despre care Szőcs-Boruss spune că nu este cel mai rău lucru din noul proiect de lege, acesta va acţiona doar pentru persoanele fizice, dar pentru multinaţionale va fi uşor de fentat. Szőcs-Boruss explică de ce este atât de atractivă achiziţionarea de terenuri agricole în România. Multinaţionale care cumpără teren agricol o fac rareori cu gândul de a face agricultură. În general este o chestiune de speculaţie financiară. Acum cinci ani, un hectar de teren costa 1500 de lei, acum preţul variază între 2000 şi 4000 de lei pe hectar, iar în viitorul relativ apropiat va ajunge undeva la 10.000 de lei pe hectar. E de înţeles de ce există investitori ca libanezul Jihad El Khalil, care controlează 35.000 ha – terenuri, silozuri, ferme agricole şi alte facilităţi în judeţele Giurgiu, Călăraşi si Timiş sau contele austriac Andreas von Bardeau, care deţine peste 26.000 de hectare în zona de vest a ţării, în judeţele Arad, Timiş şi Caraş Severin, prin intermediul grupului de firme Bardeau.

Chiar şi în cazul în care nu cumpără terenul, ci doar îl iau în arendă, investitorii tot sunt în câştig. Ei iau în arendă pământul de la ţărani cu 100-120 lei/ha, iar subvenţia pe care o primesc de la stat este de 150-160 de lei/ha.

 

Crina Crainic

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here