La următorul raport privitor la Justiţia românească, magistraţii vor fi “albiţi” în faţa oficialilor europeni. Conform unui studiu făcut de avocatul Costel Gîlcă referitor la starea corupţiei în rândurile magistraţilor, oficial, gradul de corupţie calculat pentru perioada 2006 – 2013 este de 0,54% grad de corupție. Studiul a fost calculat pe baza sentinţelor definitive care au fost emise în cadrul proceselor în care au fost acuzaţi magistraţii.
Toţi justiţiabilii cunosc faptul că există o categorie “gri” a magistraţilor care ajung să judece în funcţie de zecile de mii de euro pe îi primesc drept şpagă sau de micile atenţii ori servicii pe care le percep pentru a emite o hotărâre judecătorească uneia dintre părţi.
Această dimensiune a justiţiei, din când în când, apare în mass-media, iar cei implicaţi sunt linşaţi mediatic pentru a arăta poporului că organele de anchete funcţionează şi îşi fac treaba. Astfel că, următorul raport pe Justiţie în care Guvernul trebuie să dea cu subsemnatul va trebui să arate extrem de bine. În 2009, agenţia Transparency International a dat publicităţii Barometrul Global al Corupţiei în care apărea şi România. Conform studiului, după clasa politică, Justiţia ocupa locul secund în rândul mediilor în care corupţia este cea mai răspândită.
Însă, după cinci ani de zile, se pare că acest flagel a dispărut aproape cu desăvârşire, lucru care va fi scos în evidenţă la următoarea raportare.
Secretul acestor “succesuri” este următorul: procurorii anticorupţie îşi prezintă cazurile de corupţie în rândul magistraţilor ca fiind imbatabile, însă finalitatea dosarelor respective este diametral opusă. Extrem de puţini magistraţii acuzaţi de corupţie ajung să primească condamnări definitive, astfel că, “pe hârtie” procentul de corupţie din această branşă va ajunge la următoarea raportare de 0,54%.
Pe de o parte “vânătorile de vrăjitoare” sunt prezentate în prime-time, iar pe altă parte, “vrăjitoarele” sunt albite, tacit, după câteva termene.
Astfel, dacă s-ar cere găsirea unui vinovat multe indicii ar arăta către structurile anticorupţie care instrumentează şi trimit în justiţie astfel de dosare: anchetele sunt prost făcute din cauza incompetenţei, ori din cauze voite.
Pe hârtie stăm bine la corupţie!
Avocatul Costel Gîlcă a alcătuit un studiu în care arată că “în perioada 2006 – 2013 au fost condamnați un număr de 30 de magistrați, judecători și procurori. Dintre aceștia, 15 sunt judecători, 14 sunt procurori și o persoană este magistrat asistent.
Din datele pe care eu le știu, există un număr de circa 5.500 de magistrați, dintre care 2.000 sunt procurori, iar 3.500 sunt judecători. Astfel, conform unui calcul simplu, cele 30 de condamnări făcute în cadrul a 5.500 magistrați rezultă un grad de corupţie de 0,54%.La nivelul procurorilor, cu 14 condamnări rezultă un grad de corupţie de 0,70%, iar la nivelul celor 3.500 de judecători, cu cele 15 condamnări rezultă un grad de corupţie de 0,42%”, arată avocatul.
Astfel cazurile din acest an de magistraţi condamnaţi pot fi numărate pe degete. “Cinci condamnări: procuror judecător, judecător, procuror, judecător. Max Bălășescu procuror la parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov, Florin Costiniu judecător la ICCJ, Maria David, judecător la ICCJ, Ioan Ciofu, procuror la parchetul de pe lângă ICCJ, Carmen Mladen, judecător la Curtea de Apel Craiova”, mai arată avocatul.
Condamnări
– 2012 patru condamnări: judecător, procuror, judecător, procuror. Laria-Julieta Dragomir, fost judecător la Judecătoria Cornetu (Ilfov); Florin-Nicusor Apostu, fost prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, Valentin Popescu, fost vicepreşedinte al Judecătoriei Petroşani, Ioan Berghezan, fost procuror in cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia
– 2011 patru condamnări: procuror, procuror, judecător, judecător (Dinu Nica, fost procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova; Ionel Danis, fost prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Murgeni (Vaslui); Georgeta Buliga, fost judecător la Curtea de Apel Iaşi, Vasile Zvara, fost preşedinte al judecătoriei Târgu Lăpuş
– 2010 două condamnări: procuror, procuror (Alexandru Kiss, fost procuror şef secţie urmărire penală în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna; Doina Bolocan, fost procuror in cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Giurgiu)
– 2009 șase condamnări: procuror, judecător, procuror, judecător, judecător, procuror (Ioan Tupiţa, fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetul Marmaţiei (Maramureş); Rodica Magherescu, fost judecător sindic la Tribunalul Timiş; Viorel Vasile, fost procuror şef al Secţiei Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalului Caras – Severin; Ioan Lazar, fost judecător la Tribunalul Arad, Lorelia- Matilda Marinescu, fost vicepreşedinte al Judecătoriei Câmpina, Rita Branga, fost prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Podu Turcului)
– 2008 două condamnări: procuror, procuror Rita Branga, fost prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Podu Turcului, Anuta Bucur, fost prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Dragomireşti (Maramureş),
– 2007 patru condamnări: judecător, judecător, judecător, judecător Marius Suciu, fost judecător la Tribunalul Mureş; Vasile Mălăescu, fost judecător la Judecătoriei Vălenii de Munte; Constantin-Cristian Catana, fost judecător la Judecătoria Piatra Neamţ, Mihai Viorel, fostul preşedinte al Secţiei penale a Tribunalului Bihor,
– 2006 trei condamnări: procuror, judecător, magistrat asistent. Andrei Lazar, fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti; Flavia Saitis, fost judecător la Judecătoria Ineu, Aurelia Bunea, fost magistrat asistent la Curtea Supremă de Justiţie
Corupția reală la nivelul României pe perioada 2006 – 2013:
Total: 5 500 magistrați – 30 condamnări – 0,54% gradul de corupție.
Procurori 2 000 procurori – 14 condamnări – 0,70% gradul de corupție;
Judecători 3 500 judecători – 15 condamnări – 0,42% gradul de corupție.
Răzvan Robu
