Filosofia lui Andrei Marga: Rufele murdare nu se spală în familie

Magistraţii Curţii de Apel Cluj au admis marţi strămutarea cauzei în care Andrei Marga, fostul rector al UBB, se judecă cu Cornel Sârbu referitor la calitatea sa de colaborator al securităţii, de la Cluj la Baia Mare. Aceasta după ce Marga a cerut de mai multe ori judecarea procesului său în secret, dar magistraţii de la Judecătoria Cluj nu au răspuns pozitiv cererii sale.

Andrei Marga, fostul rector al UBB Cluj, a cerut în mai multe rânduri judecarea cu uşile închise a procesului referitor la calitatea sa de colaborator al securităţii comuniste, pe motiv că accesul presei la proces aduce atingere imaginii sale şi, totodată, magistraţii care decid în cauză sunt puşi sub presiune. Completul Judecătoriei Cluj a avizat de fiecare dată negativ solicitarea venită din partea fostului rector, considerând, pe bună dreptate, că este vorba despre o persoană publică de prim rang a Clujului, iar obiectul cauzei este unul de interes major şi care ne priveşte pe toţi. În plus, dacă Marga este imaculat, aşa cum se străduieşte să arate, judecarea publică a procesului său nu putea decât să îl avantajeze şi să spulbere, o dată pentru totdeauna, acuzaţiile privind colaborarea sa cu securitatea comunistă.

Marga, cu procesu-n braţe la Baia Mare

În aceste condiţii, singura şansă pentru Marga de a scăpa măcar de publicul clujean, cel mai interesat de situaţia domniei sale, era cererea de strămutare a procesului. Răspunsul nu mai depindea, de data aceasta, de magistraţii Judecătoriei Cluj, ci de cei de la Curtea de Apel Cluj. Cum aceştia s-au dovedit, în mai multe rânduri, deosebit de înţelegători faţă de ”alergia” persoanelor din spaţiul public clujean la presă, solicitarea a fost avizată pozitiv, aşa încât următoarele termene ale procesului se vor judeca la Baia Mare, departe de presa critică a Clujului.

Amintim că la ultimele termene ale procesului, Costel Sârbu a cerut de la CNSAS dosarul lui Marga. Deoarece instituţia care gestionează arhiva fostei Securităţi a trimis doar documente din care rezultă urmărirea lui Marga încă din liceu, segment cunoscut deja din presă, Sârbu a solicitat revenirea cu o adresă din partea instanţei de judecată pentru trimiterea întregului dosar .

S-a întâmplat la Cluj

În luna septembrie a anului 2012,  Andrei Marga a deschis un proces de împotriva lui Costel Sârbu, conferenţiar la Facultatea de Chimie a Universităţii Babeş-Bolyai. Marga solicită plata a 100 000 lei pentru daune morale, deoarece prin afirmaţiile sale publice, Sârbu a “depăşit limitele libertăţii de exprimare şi a adus atingere dreptului la demnitate, onoare şi reputaţie”.

Declaraţiile la care Marga face referire apar într-un interviu acordat de Costel Sârbu, la 4 septembrie 2012, Evenimentului Zilei. Fostul rector al Universităţii Babeş-Bolyai, actual director al Institutului Cultural Român, a fost, potrivit cotidianului amintit, informator al Securităţii încă din studenţie, pe când era preşedinte al Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti de la Cluj şi redactor şef la Napoca Universitară. Andrei Marga, alături de soţia sa, a dat note informative în legătură cu întrevederile sale cu antropologul american Katherine Verdery. Aceasta din urmă şi-a citit dosarul de la Securitate şi a aflat cu surprindere că era ”spion CIA”.

În acest interviu se afirmă că Andrei Marga l-ar fi mituit pe Costel Sârbu cu o funcţie în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai pentru ca acesta să nu îi cerceteze trecutul. Sârbu afirmă că în dosarele  Securităţii apar note informative olografe sub trei nume de cod diferite care sunt atribuite lui Andrei Marga. Profesorul nu doar că dădea informaţii, dar  avea o deosebită plăcere să scrie notele informative. De asemenea, se afirmă că Marga a fost agent al serviciilor secrete, pentru ca mai târziu să devină colaborator al Securităţii. După primul termen al procesului, la care Marga nu s-a prezentat în persoană, ci prin avocatul său, Cornel Sârbu formulează o întâmpinare împotriva acţiunii lui Marga, pe motiv că la CNSAS există documente ce dovedesc că Marga a colaborat cu securitatea nu doar pe plan intern, ci şi extern, furnizând informaţii despre cetăţeni străini.

Andrei Marga nu s-a prezentat în persoană la niciunul din primele şapte termene ale procesului pe motiv că agenda profesională nu îi permite. De altfel, la două termene judecate el a solicitat suspendarea cauzei, fapt neacceptat de partea adversă.

Unul dintre martorii procesului, Victor Liteanu, coleg la Facultatea de Chimie a UBB  cu Costel Sârbu, a depus mărturie pe 9 septembrie. Declaraţia lui Liteanu confirmă faptul că colonelul Gheorghe Muşuroaie, fostul şef al serviciului de securitate de la Cluj din anii 70, era un cunoscut apropiat al lui Costel Sârbu şi că acesta le povestea amândurora despre felul în care turna Marga.

“În cadrul acestor întâlniri, l-am auzit personal pe colonelul Muşuroaie spunând că reclamatul (Andrei Marga, n. red.) a scris note informative pentru securitate, pe care le scria cu plăcere, că era foarte activ şi că avea mai multe nume operative“, arată Liteanu în declaraţia sa.

De asemenea, audierile din dosar au dus până acum la deconspirarea altor colaboratori ai serviciile secrete din rândul universitarilor şi juriştilor clujeni.

Perioada comunistă din biografia lui Andrei Marga

Născut la Bucureşti în 1946 ca al doilea fiu între cei trei copii ai unei familii ardelene. Tatăl, refugiat la Bucureşti din Bistriţa în urma Dictatului de la Viena din 1940, a lucrat la ocarieră de piatră din Bicsad, apoi a fost administrator al proprietăţii unui inginer german, Andrei Eckhart, care a fost în 1946 naşul copilului. Mama lui Marga era originară din Mediaş. În 1947 familia a revenit în Transilvania şi a cumpărat o casă în Satul Nou sau Neudorf, sat săsesc de lângă Bistriţa, unde Andrei Marga şi-a petrecut copilăria. El a urmat mai apoi studii reale la liceul „Stefan Ludwig Roth” din Mediaş.

Având nota maximă la examenul de bacalaureat, a fost primit la Facultatea de Filosofie din Cluj, fără a mai fi nevoie să treacă un examen de admitere. În 1971 şi-a luat în filosofie şi sociologie, fiind şef de promoţie. A fost mai apoi acceptat ca asistent în cadrul aceleiaşi facultăţi. Distingându-se la învăţătură, a fost cooptat, încă în vremea studiilor, ca membru al Partidului Comunist Român, şi a fost pentru un timp preşedinte al filialei locale a Asociaţiei Studenţilor Comunişti, organizaţia studenţească unică din vremea regimului comunist.

În împrejurările deschiderii politicii externe a României comuniste spre Occident, Marga a fost unul din 75 tineri români trimişi pentru o lună în vizită la familii americane din Statele Unite, şi, în 1975, a fost beneficiarul unei burse de studii de un an în Germania Federală.Între 1980 şi 1994 a efectuat mai multe stagii de studii/documentare la universităţi din RFG (Erlangen, Münster, Frankfurt am Main) şi la Institutul „Max Planck” din Starnberg, RFG. Cu acest prilej Marga a susţinut doctoratul în filozofie.