În luna septembrie, Consiliul Superior al Magistraturii a realizat un ghid care îi învață pe magistrați cum să comunice pe rețelele de socializare. În ședința din data de 10 decembrie 2019, plenul CSM a aprobat Îndrumarul de bune practici privind activitatea judecătorilor şi procurorilor în spațiul social media/platformele online.Acest ghid le interzice judecătorilor și procurorilor să publice informații în sprijinul unui partid politic sau să se pozeze alături de politicieni și le interzice să dea like la pagini sau postări ale unor campanii sau grupuri activiste sau să posteze fotografii care prezintă nuditate. Totodată, documentul stabileşte şi condiţiile în care judecătorii şi procurorii se pot împrieteni cu avocaţii în mediul online. În anumite situaţii, conectarea în mediul online a magistraţilor şi avocaţilor este interzisă.
Potrivit CSM, la adoptarea formei finale a Îndrumarului de bune practici privind activitatea judecătorilor şi procurorilor în spațiul social media/platformele on-line au fost avute în vedere propunerile și observațiile formulate de către instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea, asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, precum și cele înaintate de către Inspecția Judiciară, fiind analizată, totodată, de către plenul Consiliului în cadrul marjei de apreciere proprii, oportunitatea adoptării propunerilor și observațiilor transmise.
Îndrumarul de bune practici privind activitatea judecătorilor şi procurorilor în spaţiul social media/platformele online a fost lansat recent de CSM şi îşi propune să contureze în linii generale recomandări în privinţa modalităţii de utilizare a spaţiului social media şi a platformelor online într-un mod care să conducă la consolidarea/îmbunătăţirea imaginii sistemului judiciar.
În documentul menţionat, CSM arată că rolul magistratului în ziua de azi nu este doar acela de a-şi actualiza şi reînnoi cunoştinţele sau de a fi la curent cu practica instanţelor europene sau cu jurisprudenţa naţională relevantă.
„Un bun judecător sau procuror nu trebuie să rămână închis într-un turn de fildeş, străin de problemele curente ale societăţii. Dimpotrivă, opinia publică în zilele noastre are nevoie să ştie că judecătorii şi procurorii sunt oameni în primul rând, bine ancoraţi în viaţa cotidiană”, scrie în îndrumarul de bune practici.
Ghidul explică şi în ce condiţii se pot împrieteni magistraţii şi avocaţii pe Facebook, Instagram, Linkedin sau Twitter.
”Judecătorii şi procurorii pot accepta avocaţi în lista de prieteni. Faptul de a fi prieten pe o reţea de socializare cu avocatul care se înfăţişează ulterior în faţa judecătorului sau procurorului, sau cu o persoană care ulterior va dobândi calitatea de parte într-un dosar, nu este în sine o împrejurare care să pună la îndoială imparţialitatea cu care judecătorul sau procurorul va soluţiona sau va cerceta acea cauză”, este explicat în ghidul citat.
Chiar dacă regula este că magistraţii şi avocaţii pot fi prieteni pe Facebook, există şi excepţia. Şi anume situaţia în care magistratul ce instrumentează un dosar cunoaşte calitatea avocatului ca apărător în respectiva cauză.
”Judecătorilor şi procurorilor le este interzis să accepte în lista de prieteni a unor (sic!) martori, avocaţi ai părţilor sau alte persoane ce sunt parte într-un dosar, cunoscând calitatea acestora. Cazurile în care prietenia din spaţiul social media reflectă o relaţie de prietenie în viaţa reală, se rezolvă potrivit normelor procedurale privind situaţiile de incompatibilitate”, scrie în îndrumar.
Regulile pentru magistraţi pe reţelele de socializare online:
1. Simplul fapt de a crea un cont pe social media nu contravine codului deontologic al judecătorilor și procurorilor din România. Utilizarea acestui cont se va face ţinând seama de obligaţiile ce derivă din statutul profesiei de judecător şi procuror.
2. Judecătorii și procurorii pot publica texte, fotografii și înregistrări video despre viața privată, preferințe personale, interese profesionale, hobby-uri, cu condiția să respecte normele deontologice ale statutului de judecător şi procuror.
3. Judecătorii și procurorii pot utiliza platformele de social media pentru a urmări subiecte de interes.
4. Judecătorii și procurorii pot participa și promova pe social media evenimente sportive, culturale, sociale și cu semnificație istorică, dar nu politică.
5. Judecătorii și procurorii își pot promova pe social media propriile articole și cărți, manifestări științifice, dezbateri, seminarii, la fel și orice altă resursă academică și culturală care este relevantă din punct de vedere profesional.
6. Judecătorii şi procurorii pot utiliza social media pentru a disemina informații disponibile online și de interes public pentru a ajuta justițiabilii să se orienteze în relațiile pe care le au cu instituțiile judiciare.
7. În dialogul purtat cu utilizatorii reţelelor sociale, se recomandă ca judecătorii și procurorii să se limiteze la furnizarea de informaţii privind principiile generale după care funcţionează sistemul judiciar, conţinutul actelor normative, precum şi regulile de desfăşurare a procesului civil sau penal, în scopul exclusiv de educare a publicului.
8. Judecătorii și procurorii trebuie să folosească rețelele sociale astfel încât să nu-şi exprime opinia privind o cauză în curs de soluţionare.
9. Judecătorii și procurorii nu vor imixtiona în activitatea altor judecători și procurori sau instituții judiciare şi nici nu vor exprima opinii negative, direct sau indirect, pe social media cu privire la probitatea profesională și morală a colegilor lor.
10. Sunt interzise publicarea și diseminarea de informații în sprijinul unui partid politic sau al unui candidat la alegeri sau afișarea de fotografii pe o rețea socială sau pe un profil social media care pot crea o legătură directă și clară a unui judecător sau procuror cu un partid politic. De asemenea, este interzisă orice iniţiativă politică sau promovare directă sau indirectă a unor strategii, idei sau măsuri ale unor partide politice, care poate crea o astfel de legătură.
11. În cazul în care la evenimente culturale, sociale și cu semnificație istorică sunt prezenți oameni politici, lideri locali sau diplomați, pentru a nu afecta imaginea de imparțialitate și independență a justiției, se recomandă ca judecătorii și procurorii să fie selectivi în aparițiile foto, preferându-se poze oficiale de grup, alături de toate categoriile de invitați.
12. Judecătorilor și procurorilor le este interzis să susțină, promoveze sau să dea like la pagini și postări ale unor campanii sau grupuri activiste, dacă asocierea cu acestea poate submina prestigiul judecătorilor şi al procurorilor, precum și al sistemului judiciar.
13. Fotografiile și înregistrările video care prezintă nuditate, precum şi episoade din viaţa personală cu un grad de intimitate și care subminează demnitatea funcției judiciare sunt interzise.
14. Se recomandă atenție deosebită la pozele de la evenimente sociale, precum: petreceri/cocktailuri/ reuniuni sociale şi altele asemenea, postate pe social media, deoarece pot fi expuse public alte persoane, care poate nu își doresc acest lucru.
15. Se recomandă ca judecătorii și procurorii să nu facă publice pe social media informații care să creeze aparența că scopul urmărit al postării este acela de a manifesta opulență.
16. Utilizarea statutului de judecător sau procuror nu este adecvată pentru a promova pe social media interesele economice ale unei alte persoane, precum și orice acțiune care are legătură cu o activitate de marketing.
17. Se recomandă ca judecătorii și procurorii să evite postarea de fotografii sau texte care prezintă produse și servicii, chiar dacă au fost folosite în scop personal.
18. Judecătorii și procurorii nu pot utiliza rețelele de socializare sau mass-media pentru a oferi consiliere juridică.
19. Obligația de rezervă nu anulează libertatea de exprimare a judecătorilor și procurorilor.
20. În scopul educației juridice, judecătorii și procurorii pot schimba opinii profesionale pe social media.
21. Judecătorii și procurorii trebuie să respecte obligația de rezervă atunci când își exercită libertatea de exprimare pe social media, adică să păstreze demnitatea şi prestigiul funcției judiciare, precum și imparțialitatea și independența sistemului judiciar.
22. Judecătorii și procurorii pot folosi libertatea de exprimare cu scopul de a evalua aspecte fundamentale ce țin de administrarea actului de justiție, sau de a promova și proteja drepturile omului recunoscute universal, libertățile fundamentale și statul de drept.
23. Judecătorii și procurorii pot folosi libertatea de exprimare cu scopul de a evalua profesional reforme legislative și constituționale și acte normative care vizează sistemul judiciar, folosind un limbaj decent, tehnic, științific și argumentat.
24. În exerciţiul libertății de exprimare, judecătorii și procurorii trebuie să-și formuleze opiniile într-o manieră echilibrată care să nu afecteze nici măcar aparenţa de imparţialitate.
25. În ceea ce priveşte chestiuni de interes general din cadrul sistemului de justiție, se recomandă ca judecătorii și procurorii să-și exercite libertatea de exprimare cu prioritate în dezbateri profesionale, consultări colegiale sau inițiative instituționale, făcând apel la mecanismele profesionale dezvoltate în acest scop, cum ar fi comisii de examinare a proiectelor de acte normative sau alte asmenea organisme.
26. Se recomandă ca judecătorii și procurorii să manifeste precauție și vigilență atunci când își exprimă opiniile pe social media pentru a nu fi instrumentalizate în mod partizan.
27. Judecătorii şi procurorii nu vor iniţia şi nu se vor implica în dezbateri pe reţelele de socializare în care sunt folosite injuriile, atacurile la persoană, precum și orice altă formă directă sau indirectă de manifestare de natură să aducă atingere demnităţii persoanei.
28. Nu vor fi utilizate pe platfomele social media comentariile discriminatorii, precum și glumele care fac trimiteri cu astfel de caracter.
29. Limbajul folosit de judecători și procurori trebuie să fie respectuos și să invite la dialog, nu să antagonizeze părțile implicate într-o dezbatere.
30. Judecătorii și procurorii trebuie să nu minimalizeze şi să nu ducă în derizoriu opiniile și preocupările celorlalți.
31. Se recomandă ca judecătorii și procurorii să-și exprime opinii bine cântărite, luând în considerare o diversitate de perspective și recunoscând posibilitatea propriei erori.
32. Judecătorii și procurorii sunt încurajați să urmărească o pluralitate de puncte de vedere în spațiul social media.
33. Se recomandă ca judecătorii și procurorii să evite să se implice în spațiul online pentru cauze, fie ele și umanitare, într-un mod care poate submina prestigiul funcţiei şi imparţialitatea lor.
34. Se recomandă ca judecătorii și procurorii să fie foarte precauți cu privire la manifestarea indignării pentru a evita polarizarea și radicalizarea alimentată de social media.
35. Se recomandă ca judecătorii și procurorii să nu folosească în mod excesiv social media, cu postări zilnice multiple și cu o prezență online cvasipermanentă activă.
36. Judecătorii şi procurorii pot reacţiona de îndată pentru a informa corect publicul în cazul apariţiei unor informaţii nereale/derutante pe contul personal de social media.
37. Dacă la propriile postări apar comentarii discriminatorii, jignitoare, ameninţătoare, cu conotaţii politice din partea celorlalți utilizatori, judecătorii și procurorii vor modera discuțiile și vor dezavua aceste atitudini, inclusiv prin ştergerea acestor tipuri de comentarii.
38. Se recomandă ca judecătorii și procurorii să anticipeze, atât cât este rezonabil, modalitățile în care postările lor pot fi denaturate și răstălmăcite și să țină cont de acest aspect atunci când comunică online.
39. Se recomandă ca mesajele postate de către judecători și procurori să fie explicite, clare, și argumentate, evitându-se aluziile.
40. Se recomandă ca, în discuțiile private de pe mesageria social media, judecătorii și procurorii să nu facă comentarii care, dacă ar deveni publice, ar submina demnitatea funcției judiciare.
41. Se recomandă ca instituțiile care îi reprezintă pe judecători și procurori să furnizeze periodic traininguri despre riscuri, dificultăți profesionale și dileme etice în utilizarea social media.
42. Judecătorii și procurorii pot accepta avocați în lista de prieteni. Faptul de a fi prieten pe o rețea de socializare cu avocatul care se înfăţişează ulterior în faţa judecătorului sau procurorului, sau cu o persoană care ulterior va dobândi calitatea de parte într-un dosar, nu este în sine o împrejurare care să pună la îndoială imparțialitatea cu care judecătorul sau procurorul va soluționa sau va cerceta acea cauză.
43. Judecătorii și procurorii pot accepta jurnaliști în lista de prieteni. Faptul de a fi prieten pe o reţea de socializare cu un jurnalist, nu este în sine o împrejurare care să poată să fie interpretată ca fiind una prin care se exprimă vreo apartenenţă a judecătorului sau procurorului la politica sau punctele de vedere ale unui ziar, post tv, site de informații, trust de presă etc.
44. Faptul de a fi prieten pe o reţea de socializare cu un politician, nu este în sine o împrejurare care să poată să fie interpretată ca fiind una prin care se exprimă apartenenţa sau simpatia politică a judecătorului sau procurorului. Cu toate acestea, judecătorul şi procurorul trebuie să manifeste prudenţă în relaţionarea cu oamenii politici în spaţiul social media.
45. Judecătorii şi procurorii trebuie să acorde atenţie sporită pentru evitarea situaţiilor în care interacţiunea pe o reţea de socializare cu un politician ar putea fi utilizată în luptele şi controvesele politice.
46. Judecătorilor și procurorilor le este interzis să accepte în lista de prieteni a unor martori, avocați ai părților sau alte persoane ce sunt parte într-un dosar, cunoscând calitatea acestora. Cazurile în care prietenia din spaţiul social media reflectă o relaţie de prietenie în viaţa reală, se rezolvă potrivit normelor procedurale privind situaţiile de incompatibilitate.
47. Se recomandă ca judecătorii şi procurorii să nu adauge pe reţelele sociale pe oricine, doar din dorința de a avea mai mulți prieteni.
48. Se recomandă ca judecătorii și procurorii să nu accepte prietenia acelor utilizatori despre care ar putea avea indicii că ar folosi conturi false.
49. Se recomandă ca judecătorii și procurorii să evalueze periodic lista de prieteni și să se asigure că interacțiunile și profilurile contactelor nu afectează demnitatea funcției.
50. Judecătorii şi procurorii nu sunt responsabili de postările membrilor familiei şi prietenilor apropiaţi pe conturile personale de social media. Cu toate acestea, judecătorii și procurorii vor depune diligenţe pentru a-şi informa membrii familiei și prietenii apropiați, care au conturi pe social media, despre obligațiile etice și profesionale ale magistratului.
51. Judecătorul şi procurorul se vor asigura că sunt singurii care au acces la contul personal de social media.
52. În situaţia în care există informaţii false despre judecător sau procuror, aceştia pot să reacţioneze prompt, informând corect opinia publică, pe contul personal de social media.
53. Se recomandă ștergerea comentariilor indecente sau folosirea opțiunii hide (ascunde).
54. Se recomandă insituţiilor judiciare postarea de informaţii conţinând descrierea sistemului judiciar şi a procedurilor judiciare.
55. Se recomandă instituţiilor judiciare publicarea unor modele de acte procedurale preluate de pe site-urile CSM și INM.
56. Se recomandă postarea de informații despre dezbateri publice, interviuri sau podcast-uri asupra unor subiecte de interes public din domeniul judiciar.
57. Se recomandă diseminarea informaţiilor referitoare la accesul la justiţie (rapoarte periodice, ghiduri pentru cetăţeni elaborate de CSM, INM sau SNG, facilităţi internet, birouri de informare etc.).
58. Se recomandă postarea de informații legate de plata taxelor judiciare de timbru, plata onorariilor pentru efectuarea expertizei, plata cauţiunilor şi modalităţi de plată a acestora.
59. Se recomandă postarea de informații cu privire la modurile alternative de soluţionare a conflictelor aflate la dispoziţia părţilor.
60. Se recomandă postarea de informații privind jurisprudenţa relevantă a instanţelor.
61. Se recomandă instituțiilor judiciare postarea de informații despre organizarea unor vizite pentru elevi şi studenţi de tip porţi deschise.
62. Se recomandă instituțiilor judiciare postarea de informații despre evenimente precum depunerea jurământului de către judecători și procurori.
63. Instituțiile din sistemul judiciar sunt încurajate să posteze informații despre participarea judecătorilor și procurorilor la evenimente organizate de şcoli, licee sau facultăţi în vederea promovării educaţiei juridice.
64. Se recomandă raportarea paginilor Facebook (sau de pe alte platforme de socializare) neoficiale ale instituţiilor.
65. Se recomandă desemnarea unei persoane care să monitorizeze reţeaua de socializare şi ce comunică publicul către instituţie pe reţeaua de socializare agreată şi pentru a răspunde adecvat comentariilor, dacă situaţia o impune.
66. Se recomandă ca postările să fie aprobate anterior afişării acestora, deoarece este o metodă mai eficientă decât ştergerea comentariilor inadecvate, întrucât până la acel moment, respectivele mesaje pot crea reacţii, inclusiv generarea altor mesaje.
67. Se recomandă folosirea opțiunii „confidenţialitate” ca, înainte de a fi afişat un comentariu, acesta să fie aprobat.
68. Se recomandă afişarea unui mesaj care să clarifice condiţiile de participare a terţelor persoane la socializarea pe pagina respectivă (disclaimer). În acest context este important să se transmită mesajul că toleranţa ideilor nu include toleranţa insultei. Se va atrage atenţia asupra dezaprobării unei exprimări tendenţioase şi a consecinţelor acestui tip de exprimare.
69. Comentariile batjocoritoare, ofensatoare, ameninţătoare, acuzatoare, repetitive sau de tipul instigare la ură trebuie şterse sau ascunse întotdeauna.
70. Reprezentantul/purtătorul de cuvânt al instituţiei nu trebuie să intre în polemică cu cei care comentează; este recomandabil să răspundă sub formă de îndrumări sau să faciliteze accesul la informaţiile care sunt deja publice.
71. Se recomandă ca la o știre falsă să se răspundă cu comunicat/informare/drept la replică cât mai prompt posibil pentru a informa corect publicul în cazul apariţiei unor informaţii nereale/derutante.
72. Se recomandă ca răspunsul oferit comentariilor de tip întrebare să fie politicos și pe înțelesul publicului.
