84 avorturi

Anul 1967
Ceauşescu a ucis copii

Între 1957 şi 1966, pentru 30 de lei, preţul unei cine romantice, orice femeie din România putea să îşi întrerupă sarcina. În 1967, la ordinul lui Nicolae Ceauşescu, a fost promulgată o lege care sancţiona aproape orice caz de avort. Consecinţa a fost o rată a natalităţii dublă, comparativ cu anii precedenţi. Astfel, partidul-stat a preluat funcţia familiei, scopul fiind creşterea natalităţii. Dar repercursiunile acestei legi au fost tragice.

De frica legii, nou-născuţii au fost omorîţi de propriile mame disperate. În Arhivele Naţionale-Direcţia jud. Bihor, sunt păstrate zeci de rechizitorii ale Procuraturii Regiunii Crişana, în care sunt prezentate aceste pruncucideri. În acest număr publicăm cazurile, din 1967, care au avut loc în Bihor. Pentru a proteja persoanele implicate, mai ales că multe trăiesc, publicăm doar iniţialele.  

Pruncuciderea de la hotelul “Crişu”

Cadavrul copilului a fost găsit în dimineaţa zilei de 25 ianuarie 1967, în Parcul Libertăţii din Oradea. Acesta era învelit într-o pungă de nailon “având înfăşurate strâns în jurul gâtului o faşă din tifon şi o panglică de culoare albă cu modele crem, ce se foloseşte la tapiseria mobilelor”. Analiza greutăţii copilului, a condus la constatarea că fusese născut la termen, după care i-a fost stabilită grupa sanguină. Organele de anchetă au trecut la întocmirea cercului de suspecţi, bănuielile îndreptându-se în primul rând către clienţii hotelului “Crişu”, amplasat în apropierea locului faptei. Cercetările au scos la iveală că “a dormit în hotelul “Crişu” din Oradea, camera 209, numita T. E. cu un bărbat pe nume B. I. Că apoi, după ce T.E. a părăsit camera (…) femeia de serviciu a găsit o cuvertură a unei canapele, pe un covoraş din linoleum şi pe alte obiecte, mai multe pete şi mânjituri de sânge”. Pentru depistarea autorului faptei, Miliţia, în colaborare cu Tribunalul oraşului Oradea, a întocmit o evidenţă a tuturor femeilor divorţate în ultima vreme, la nivelul întregului oraş. Au fost monitorizate un număr de 372 de persoane. Pe 14 octombrie 1972 Procuratura Judeţeană Bihor a comunicat Miliţiei Municipiului Oradea concluziile la raportul întocmit de către această în 25 ianuarie 1967 în legătură cu împrejurările infaticidului cu autor necunoscut. Pe baza raportului de constatare medico-legal, care au efectuat proba “decimaziei hidrostatice” a plămînilor copilului, organele de anchetă au stabilit că “noul născut, de sex femeiesc a fost viu, a trăit şi a respirat. Moartea acestuia a fost violentă, ea datorându-se asfixiei prin strangulare cu laţul”, fapta întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de omor. A fost dispusă încetarea urmăririi penale din cauza neidentificării autorului.

Soră medicală, şi-a provocat avortul

De frică, lăuza, B. A. din comuna Buciumi, soră medicală la Sanatoriul T.B.C. din Nucet, a împachetat cadavrul într-o pungă de material plastic şi până la ieşirea ei din tura de noapte l-a ţinut într-o servietă, după care l-a abandonat lângă grajdul IGCL Nucet. Naşterea s-a produs în luna noiembrie, seara la orele 22, în timp ce femeia se găsea în serviciu. Ea a susţinut că a intrat în stare de inconştienţă până la ora 4 dimineaţa, când s-a trezit şi a secţionat cordonul ombilical al nou-născutului. Mătuşa învinuitei, C. E., declară că a solicitat cu împrumut servieta, când a constatat că aceasta era superficial spălată, avea urme de sânge şi mirosea urât. În cursul cercetărilor, în cercul persoanelor bănuite a fost inclusă şi C. M., domiciliată în Nucet, pentru simplul motiv că locuinţa sa se găsea în apropierea locului unde a fost descoperit cadavrul. Din plângerea formulată de aceasta împotriva organelor de anchetă reiese că a fost victima unui denunţ calomnios: “am fost sub cercetări tot timpul, sub acuzaţia că eu trebuie să ştiu de cazul întâmplat, dar în ziua de (…) a fost descoperită mama copilului care este C. M. soră medicală la Spitalul T.B.C. Nucet, Secţia III, care persoană nu a avut nici o legătură cu mine. Totuşi am fost persecutată sub cazul că eu sunt mama copilului, un caz despre care nu ştiam nimica. Am fost luată de nenumărate ori la Miliţia Nucet şi m-am făcut de ruşine. Deoarece cazul este descoperit eu cer să mi se spuie cine este persoana care m-a pârât şi a calomnizat la libertatea unui om paşnic. Cer să pot deschide acţiune de judecată”. Femeia a primit trei ani de temniţă grea.

Mamă şi copil omorâţi

B. P. a fost arestat pentru săvârşirea “infracţiunii de crimă şi instigare la tentativă de avort”, iar soţia B. F. ”anchetată pentru săvârşirea infracţiunilor de crimă de omor şi tentativă de avort”. În primăvară, soţia învinuitului a rămas însărcinată. Femeia “a apostrofat şi certat mereu pe soţul ei , ameninţându-l că se va sinucide în cazul în care nu va reuşi să-şi întrerupă sarcina”. Aşa după cum declară soţul învinuitei “la toate insistenţele sale pentru a determina pe soţia sa de a păstra sarcina, aceasta reacţiona nervos, terminându-se cu ameninţări din partea victimei”, comportament care a condus la concluzia că femeia a rămas gravidă în urma unei relaţii extraconjugale. În data de 16 aprilie 1967 soţii B. au luat legătură  cu “o femeie din satul Iermata care s-a angajat să-i întrerupă sarcina” urmând ca a doua zi să se deplaseze la domiciliul acesteia în Pâncota. A doua zi, cei doi nu au mai făcut deplasarea deoarece s-a prezentat moaşa B. F., care a şi demarat operaţiunile specifice avortului. Soţul victimei a rămas în curte şi profitând de absenţa temporară a moaşei “învinuitul B. P., care era tulburat de faptul că soţia sa ar fi rămas însărcinată din relaţii ce le-ar fi întreţinut în afara căsătoriei, a intrat în camera unde se afla culcată pe un pat victima, a mers la ea şi prinzând-o cu amândouă mâinile de gât a strâns-o cu putere şi cu intenţia de a o omorî. Când s-a întors moaşa cu un irigator, femeia era deja decedată, soţul acesteia spunându-i că i-a venit rău. Moaşa a încercat s-o reanimeze stropind-o cu apă, după care a scos-o la aer în coridorul casei, “în acest moment, învinuitul B. P. – care ştia că şi-a omorât soţia – a lăsat-o pe victimă şi pe învinuita B. F. în coridorul casei acesteia din urmă, iar el, ieşind afară în stradă a fugit în comuna Moroda la locuinţa lui N. I., unde după ce a ajuns, a afirmat că “B.F. i-a omorât soţia”.
Speriată moaşa a transportat cadavrul femeii “într-o colniţă în spatele casei, unde a aruncat-o cu faţa la pământ şi a acoperit-o cu haine şi tulei de porumb”. Criminalul s-a întors de familia prietenă cu o căruţă şi ajutat de Nicoară Ioan şi Rada Gheorghe au încărcat cadavrul şi l-au dus la locuinţa acestuia, după ce în prealabil s-a sfătuit cu moaşa asupra declaraţiilor ce le vor da Miliţiei. Anunţat, medicul de circumscripţie a trecut la examinarea cadavrului şi a constatat prezenţa urmelor de omor, precum şi urme ale operaţiunilor de avort.

Copil viu acoperit cu “tulei”

F. I. din comuna Peştere era căsătorită cu F. T., cu care avea un copil în vârstă de trei ani. În februarie 1966, soţul acesteia a fost luat în armată. În lipsa bărbatului său, femeia s-a angajat într-o serie de relaţii extraconjugale de pe urma cărora a rămas însărcinată, pe la începutul lunii septembrie. Femeia a fost adeseori întrebată în legătură cu starea ei de graviditate, atât de rudele soţului său cât şi de cadrele sanitare ale dispensarului din localitate, dar a negat acest lucru. Ea fost depistată în 22 aprilie 1967 de către felcera H. S. din Aştileu. La acel moment sarcina se afla foarte aproape de termen. Naşterea a avut loc în WC, nou-născutul fiind “un copil viu de sex femeiesc, care a trăit şi respirat şi care, după ce i-a rupt ombilicul, fără însă a-l lega. L-a luat şi l-a aşezat pe o grămadă de pietre din spatele cabinei WC-ului”. Din cauza lipsei de îngrijire copilul a decedat la scurtă vreme, după care mama “s-a întors şi a eliminat restul placentei şi restul cordonolului ombilical (…) L-a acoperit cu o cărămidă şi cu tulei de porumb”. Familia învinuitei a observat hemorogia acesteia şi a anunţat “oficiantul sanitar” din comună. Cercetările organelor de anchetă s-au extins şi asupra altor persoane din anturajul făptuitoarei, reuşindu-se constituirea unui cerc de complici alcătuit în special din apropiaţii acesteia, care aveau cunoştinţă despre starea de lucruri. Cercul celor implicaţi în derularea acestei infracţiuni complexe s-a lărgit la un număr de 18 persoane, care au fost supuse probei interogatoriului.

 Stelian Abrudan