Cămătarul Sănătăţii bihorene a fost despăgubit moral de Justiţie cu 300 de milioane de lei pentru că a fost făcut de un alt ex-director al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Bihor “simplu cetăţean”
Moldovan Valentin a fost, între 2001-2002, directorul de tristă amintire al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate. Faptele acestuia şi modul în care el a condus instituţia constituie una din cele mai negre perioade din istoria postdecembristă a Sănătăţii bihorene. În ciuda faptelor sale, Moldovan a fost premiat de noii şefi ai instituţiei. Deşi fostul şef al CAS Bihor a fost destituit legal şi au existat toate argumentele în acest sens, având în vedere modul în care acesta a condus destinele instituţiei, cu mult tupeu, Moldovan a dat în judecată CAS Bihor, cerând imense daune morale pentru că a fost debarcat din funcţie. Culmea e că a şi obţinut câştig de cauză, iar acum cineva de la Casa de Asigurări de Sănătate va plăti oalele sparte.
Cornel Melinte
Cămătar, director şi filosof financiar
Pentru a nu părea subiectivi, amintim succint câteva din isprăvile fostului director al CAS Bihor, relatate pe larg de cotidianul ZIUA deArdeal. Pe când era tartorul banilor Sănătăţii locale, Valentin Moldovan a declarat că el împarte banii pentru medicamentele subvenţionate între farmacii după “principiul istoric”, o găselniţă inventată de el pentru a împărţi într-un mod cu totul discriminatoriu şi, după cum se aude, nu cu totul dezinteresat, fondurile alocate “compensatelor”.
Prin voinţa directorului Casei de Asigurări, unele farmacii primeau sume uriaşe, în timp ce altora dl Moldovan le azvârlea “fărâmituri”.
Cel numit pentru a gosopodări banii Casei de Asigurări de Sănătate dintr-un judeţ a fost deconspirat de presă ca fiind în realitate un cămătar veros de cea mai joasă speţă. Doctorul Valentin Moldovan, chiar pe cînd era director general al CJAS-Bihor, se judeca pentru sume de bani împrumutate cu dobânzi enorme în nu mai puţin de 10 (zece) dosare aflate pe rol la instanţele bihorene.
O derogare ce nu era necesară şi afaceri cu comision
Fără a avea studiile economice strict necesare pentru o funcţie de asemenea importanţă, fiind simplu doctor fără studii economice, el a fost susţinut pentru directoratul CJAS Bihor de directorul Departamentului de Audit din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Aurel Teodorescu. Fost ofiţer de informaţii, Teodorescu a obţinut o “derogare de studii” pentru Moldovan şi se poate presupune că nu a făcut-o gratuit. Proaspăt director la CJAS-Bihor, Moldovan a organizat o licitaţie pentru achiziţionarea unor aparate de aer condiţionat necesare instituţiei. Cu toate că raportul preţ-calitate al ofertei făcute de firma “Audio Bronx” nu era, de departe, cel mai bun, Moldovan a decis să cumpere de la aceştia aparatură în valoare de câteva sute de milioane. Se zvonea, la vremea respectivă, că afacerea s-a negociat contra unui comision de 10%, care a intrat direct în buzunarele conducerii.
Un “gheşeft” similar a încheiat Valentin Moldovan şi cu “Sintezis Birotica”, de la care a achiziţionat produse de circa 1,1 miliarde de lei, comisionul său fiind, potrivit surselor noastre, de circa 125 de milioane. Prin modul scandalos în care împărţea farmaciilor banii destinaţi subvenţionării medicamentelor gratuite şi compensate, Valentin Moldovan a intrat în conflict cu Colegiul Farmaciştilor.
Doctorul “1% pe zi”
Nu ştim exact de când datează pasiunea pentru cămătărie a doctorului Moldovan, dar cea mai veche acţiune în Justiţie pentru a-şi încasa neruşinatele pretenţii financiare datează din 1992. În mod curios, în unele cauze, Justiţia i-a dat dreptate, deşi potrivit legii, în România dobânda maximă practicată între persoanele fizice poate fi cea a Băncii Naţionale. Într-unul din cazuri, dacă vă puteţi închipui aşa ceva, de la o sumă iniţială de 2000 DM, împrumutată unui concitadin din Oradea, directorul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate a ajuns să-i pretindă acestuia fantastica sumă de 72.800 DM.
Orădeanul Călin Moca a făcut greşeala de a împrumuta şi el 2000 DM pentru o perioadă de un an, obligându-se să achite o dobândă de 10% pe lună, iar pentru fiecare zi de întârzâiere, penalităţi de 100 DM/zi.
Prin sentinţa civilă nr 40/2000 (dosar nr 8601/1999), Judecătoria Oradea acoperă de ridicol Justiţia română, admiţând “cererea formulată de creditorul Moldovan Valentin în contradictoriu cu debitorul Moca Octavian Călin… şi terţul poprit “SNP Petrom” Bucureşti şi în consecinţă emite şi validează poprirea înfiinţată prin ordonanţa dată în camera de consiliu în data de 10.01.2000 până la concurenţa sumei de 794. 510.000 lei faţă de terţul poprit”.
Printre primii “clienţi” de după Revoluţie ai lui Valentin Moldovan a fost şi un personaj notoriu în presa bihoreană, “cavalerul de Malta” Ionel Bara, patronul firmei “La Rossa”, bănuit de relaţii cu mafia italiană. Pe 19 martie 1992, Bara şi soţia sa împrumută de la doctor suma de 3950 de dolari şi 7390 DM, pe care se obligă să-i restituie în termen de trei luni. Neputând restutui banii, Ionel Bara semnează la 21 iunie 1992 o hârtie “de mână” prin care îşi gajează autoturismul, un “Ford Sierra”, în favoarea lui Moldovan. Neînţelegându-se asupra sumelor pe care le pretindea datornicilor, doctorul Moldovan îi dă în judecată pe soţii Bara, solicitând “penalităţi” de întârziere de 10.400 DM.
Doctorul-cămătar a câştigat, numai în acest caz, peste 10.000 DM în doar câteva luni, fără să mişte un deget, fără să plătească un leu impozit şi fără să fie deranjat de cei împuterniciţi să vegheze la respectarea legii.
Pentru cei interesaţi, menţionăm numerele de dosar aflate pe rol în care Moldovan emite petenţii la sume exorbitante de la cei care au făcut greşeala ca, într-un moment mai greu al vieţii lor, să împrumute bani de la acesta: dosarele nr 7037/1994, 2446/1997, 4349/1997, 10.209/1997, 2665/1998, 3580/1998, 5777/1999, 7718/1999, 8601/1999 şi 9997/2000 şi 5802/2001, se află pe rolul Judecătoriei Oradea, Tribunalului Bihor şi Curţii de Apel Oradea.
CAS Bihor, un cuib de Pile, Cunoştinţe, Relaţii
Valentin Moldovan nu şi-a declarat niciodată veniturile obţinute din cămătărie, pentru a fi impozitate, asumându-şi riscul de a fi etichetat, pe lângă “onorantul” titlu de cămătar, şi cu cel de evazionist de duzină. Sub oblăduirea lui Moldovan, la Casa de Asigurări de Sănătate-Bihor şi-a găsit un loc de muncă bine plătit şi care nu necesită prea multă bătaie de cap (la Serviciul Juridic-n.n) însuşi fiica directorului general, Carmen Moldovan. Deşi conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a interzis formal reangajarea pensionarilor, dr Moldovan a făcut ce-a făcut şi-a reangajat-o cu un contract de “prestări servicii” la Serviciul Medical pe fosta vicepreşedintă a CJAS-Bihor, dr Luciana Florea. Tot “prestări servicii” efectuează la Casa de Asigărură de Sănătate şi tânăra Elena Mercea, angajată la Serviciul Resurse Umane ca referent, deşi nu avea studii superioare. Împotriva prevederilor legale,Valentin Moldovan a dat dispoziţii ca protejata sa să fie încadrată pe baza unui contract de prestări servicii. Tot la CJAS-Bihor, în cadrul Serviciului Medical, s-a oploşit, în perioada în care instituţia a fost condusă de Moldovan, tot în baza unui contract de “prestări servicii”, o altă “pilă” a directorului general, dr. Gheorghe Piron, pensionar, care are însă marele merit de a fi fost coleg la Spitalul Militar Oradea cu dr Moldovan. Acesta s-a făcut că nu ştie că Legea nr 188/1999, zisă şi a Funcţionarului Public, interzice instituţiile publice să încheie contracte de prestări servicii.
Reţetă pentru sănătatea bihorenilor : frigidere, termopane, sisteme de pontaj!
În urma controlului efectuat de Curtea de Conturi în luna noiembrie 2001, prin procesul-verbal nr 1166/3 decembrie 2001, se semnalează o serie de deficienţe manageriale ale conducerii CJAS Bihor. Dintre acestea, menţionăm: plăţi nejustificate pentru asistenţa medicală privată, de ordinul zecilor de milioane; alte plăţi, găsite ca fiind tot nejustificate, în cuantum de 77 de milioane de lei, către asistenţa medicală de specialitate, adică policlinici private, de regulă aparţinând cercului de amici ai directorului Moldovan. În condiţiile în care nu existau bani suficienţi pentru medicamente compensate, plata medicilor de familie şi a datoriilor spitalelor, CAS-Bihor cumpără, în prag de iarnă, pentru a fi folosite la sediul instituţiei, 20 de frigidere cu “numai” 98 de milioane de lei, în ciuda indicaţiilor CNAS, care preconizează reducerea cheltuielilor. Atât Curtea de Conturi cât şi Comisia de Cenzori care verifică administrarea banilor CJAS-Bihor, au ajuns la concluzia că achiziţionarea frigiderelor a fost nejustificată şi, ca urmare, a dispus repartizarea acestora în spitalele din judeţ.
În acelaşi proces-verbal al Curţii de Conturi, se arată că achiziţionarea de calculatoare, copiatoare, aparate de numărat bani, etc., în fapt o altă afacere deocheată a conducerii instituţiei, era nejustificată.
Achiziţia, în sumă de 1,1 miliarde de lei, a fost făcută de la firma “Sintezis Birotica” SRL Oradea fără respectarea procedurilor legale, firma fiind favorizată în selecţia care s-a făcut pentru desemnarea furnizorului. Dintr-o altă notă de constatare, semnată de Ioan Chivari, Ari Gyula şi Sabău Alexandru, reiese că Valentin Moldovan a dispus în mod nejustificat achiziţionarea de uşi şi geamuri termopan de la o firmă privată, în valoare de 371.402.962 lei. Aceeaşi comisie de cenzori a subliniat şi achiziţionarea nejustificată a frigiderelor. “Febra achiziţiilor” la directorul Valentin Moldovan s-a manifestat în ultima vreme şi prin “necesitatea stringentă” de a verifica “la sânge” prezenţa angajaţilor, concretizată prin achiziţionarea unui sistem elecronic de pontaj, cu carduri. E lesne de înţeles că la o instituţie cu 115 angajaţi, care are portar şi condică de prezenţă, o astfel de măsură, care a costat 300 de milioane de lei, nu se impunea. În vreme ce făţărnicia directorului-cămătar al CJAS atingea sublimul, el plângîndu-se în toate părţile că nu are de unde să dea bani pentru medicamente sau plata salariilor medicilor de familie.
Altă ispravă a directorului-cămătar a fost plata unor servicii şi stimulente după principiul “ochilor frumoşi”.
Decontări generoase
Pe anul 2000, Serviciul de Ambulanţă a avut o medie a cheltuielilor de transport calculată la 9200 lei/km. Însă în contractul de prestări servicii încheiat cu CAS-Bihor, a fost trecută suma de 12.000 lei/km. O creştere neexplicată a tarifului cu 30%, acceptată fără crâcnire de Casa de Asigurări, care a plătit miile de kilometri parcurşi de ambulanţe fără să verifice dacă aceste costuri se justificau. Povestea s-a repetat şi în 2001, când costurile reale şi efective ale unui kilometru parcurs de maşinile de intervenţie ale Ambulanţei au fost de 10.688 de lei. Chiar punând la socoteală rata inflaţiei, rezultă o “suprafinanţare” pe 2000 de peste 4 miliarde de lei, bani care ar fi repezentat o adevărată “gură de oxigen” pentru unităţile sanitare bihorene.
În ciuda celor de mai sus, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate l-a menţinut pe Moldovan în funcţie, prelungind în mod artificial o stare de criză în sistemul sanitar bihorean.
După ce omul de încredere al lui Moldovan, pensionarul Vasile Avram, angajat în mod nejustificat pe bază de contract de prestări servicii, şi-a dat obştescul sfârşit, cu toate că CJAS-Bihor avea angajaţi nu mai puţin de 7 (şapte) jurişti, iar situaţia nu o impunea, Valentin Moldovan a angajat îl locul acestuia, fără nici un fel de concurs un alt pensionar, tot în baza unui contract de “prestări servicii”, pe Gheorghe Cioflan, încălcând flagrant Legea Funcţionarului Public.
Falsuri
Călin Moca a acceptat să-i cedeze lui Moldovan şi maşina pe care o avea, estimată la circa 9.000 DM, crezând că astfel îl va putea sătura de bani pe rapacele cămătar. Printr-un contract de mână încheiat la 5 mai 1998, acesta specifică: “Am vândut lui Moldovan Valentin autovehiculul VW Caravelle, cu nr BH-02-HDH. Suma (neprecizată-n-n.) a fost achitată integral. Mă oblig ca până la data de 17 iulie să transcriu autovehiculul pe numele lui Moldovan Valentin”. În fapt, maşina fusese lăsată ca garanţie de Călin Moca la încheierea contractului de împrumut iniţial, în care era menţionată şi clauza de 100 DM/zi de întârzâiere. Pentru a putea vinde maşina luată cu japca de la Călin Moca, Valentin Moldovan “face pierdut” contractul de mână semnat de acesta şi vinde dubiţa unui subaltern de-al său, Ioan Caraman, Moldovan fiind la acea vreme şeful Serviciului Audit al instituţiei. Caraman, constatând că autovehiculul nu se putea transcrie pe numele său, la înţelegere cu Moldovan, îl revinde lui Gheorghe Brata. Pentru a face posibilă vânzarea maşinii, Valentin Moldovan intră într-o adevărată “sarabandă a falsurilor” pentru care, în alte ţări sau în alte judeţe din România în care Poliţia e mai puţin coruptă, ar înfunda puşcăria. Fără ştirea lui Călin Moca, Valentin Moldovan înstrăinează, la 17 iulie 2000, autovehiculul Volkswagen Transporter 255 cu numărul de identificare WV2ZZ225ZHH044209, serie motor 253961, număr de înmatriculare BH-02-HDH, cu suma de 50 de milioane de lei, lui Gheorghe Brata din Oradea, strada Nufărului nr 11. În contractul de vânzare-cumpărare măsluit grosolan şi admis cu ochii închişi, dacă nu chiar cu bună ştiinţă de Poliţia orădeană, apare ca vânzător…Călin Moca Octavian. În document, acesta figurează cu actul de identitate seria DB, nr 566146, în realitate Moca având seria DK nr 735967, după cum reiese până şi din contractul de cămătărie încheiat între cei doi la 2 februarie 1997. Falsul e vizibil fie şi comparând semnătura lui Moca de pe contractul privind maşina încheiat de acesta cu Moldovan. Totuşi, conform fişei de înmatriculare, autovehiculul a fost înmatriculat la data de 18 iulie 2000, semnătura lui Călin Moca fiind falsificată şi pe acest document şi e greu de crezut că acest lucru s-a întâmplat fără ştiinţa poliţiştilor care le-au eliberat.
Ca urmare, Călin Moca a depus o plângere penală împotriva fostului director al CJAS Bihor.
Tăcere suspectă la PNA
Atât de priceput era Moldovan în a gestiona problemele Sănătăţii bihorene încât a reuşit să provoace revolta medicilor psihiatri din judeţ.
“În calitate de medici şefi de secţie şi de medici primari, considerând că avem responsabilitate faţă de profesie şi faţă de bolnavii noştri, avem datoria morală de a vă atenţiona în mod public şi de a aduce la cunoştinţa miilor de familii care suferă din cauza evoluţiei aberante a abordării tratamentului bolilor psihice de către CAS-Bihor… Având mai mulţi bani decât majoritatea judeţelor ţării, Bihorul este singurul judeţ unde tratamentul ambulator al bolnavilor psihici a devenit o teroare pentru medici, bolnavi şi familiile acestora, singurul în care funcţionează plafoane, unde banii ajung 3 ore, etc., etc..”– au reclamat psihiatrii bihoreni managementul fostului director al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate.
Întrucât toate cele de mai sus au fost publicate în presă, nu înţelegem de ce Parchetul Naţional Anticorupţie se face că nu ştie despre cele de mai sus. Ceea ce ne face să ne întrebăm: are cumva datorii cineva din PNA-ul local la Valentin Moldovan?! Căci nu înţelegem de ce îl tratează cu atâta delicateţe! Probabil, se aşteaptă să facă şi dl ex-director o sumă care să îl includă în categoria “baronilor locali”.
Meritele lui Moldovan
Dar să revenim şi la aspecte mai actuale.
Valentin Moldovan, după destituirea din funcţia de director general al CJAS-Bihor, în 2003, de supărare, n-a mai dat pe la serviciu câteva luni. Mai exact, 3 luni şi 10 zile. În mod normal, trebuia concediat fără drept de apel. Însă noul director, Nicolae Meşter, i-a trecut cu vederea toate belelele antecesorului său. Când Moldovan a reveni în instituţie, după ce a refuzat mai multe funcţii, susţinând că el acceptă “doar funcţie de director”, ex-directorul cămătar a dat CJAS Bihor în judecată, solicitând daune morale de două două miliarde lei.
Actuala directoare generală, ec. Simona Ardelean, fosta mână dreaptă a lui Valentin Moldovan, după ce acesta n-a venit trei luni la serviciu, îl recompensează pe Moldovan cu salariu de merit, care se acordă pe un an întreg, prin Decizia DG nr 699/11.02.2004, “ţinând cont de activitatea desfăşurată de angajaţii CAS Bihor în anul 2003 şi efortul depus pentru atingerea obiectivelor instituţiei”.
O sentinţă imorală
Tupeul lui Valentin Moldovan frizează însă ridicolul. Deşi, după ce a fost destituit, luni întregi el nu a mai fost văzut la sediul Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, a acţionat instituţia în instanţă, solicitând daune morale în sumă de 2 miliarde de lei (!) şi “obligarea pârâtelor Casa Naţională de Asigurări Bucureşti şi CAS Bihor să creeze şi să bugeteze un post de funcţionar public al CAS Bihor, de consilier categoria A, clasa I, gradul I, specialitate medicală, pe care să fie încadrat începând cu 7 decembrie 2002, de preferat la Serviciul Audit Intern”. De asemenea, destituitul a pretins celor două instituţii “să-i plătească drepturile salariale, sporurile, majorările de întârziere, începând cu 24.12.2002”.
Prin Sentinţa nr. 231/CA/2003, dată în dosarul nr 1213/CA/2003, judecătoarea Ana Maria Tőrős Vig a acoperit de ridicol justiţia bihoreană, acordându-i doctorului cămătar daune morale în valoare de 300 de milioane lei. Magistrata care i-a dat câştig de cauză lui Moldovan, a luat în considerare, în motivarea sentinţei, şi o adeverinţă prin care se atesta faptul că la CJAS Bihor exista un post de auditor, iar ex-directorul reclamagiu nu a fost angajat, pasămite, pe funcţia vacantă, fiind lovit în drepturi. Dar problema e că acest post necesita studii economice, pe care Valentin Moldovan nu le are, el fiind medic de profesie.
Astfel, prin adeverinţa cu seria DG nr 286/12.05.3003, eliberată de CJAS Bihor lui Moldovan tocmai pentru a-i servi… în procesul cu instituţia (sic!), se confirmă faptul că “funcţia de auditor cateogira A, clasa I, gradul I, specialitate economică, a devenit vacantă. Despre această modificare în statul de funcţii s-a raportat CNAS prin Adresa nr DG 321/24.01.2003… Se eliberează prezenta adeverinţă pentru a-i servi dlui dr. Moldovan Vasile Valentin în instanţa de contencios administrativ a Curţii de Apel Oradea”.
Vorbe scumpe
Pentru a vă edifica şi în privinţa altor “argumente zdrobitoare” ale magistratei, cităm din textul sentinţei:
“…Se constată că, în prezenta cauză, reclamantul în mod real a suferit un prejudiciu moral, având în vedere conduita pârâtei CAS Bihor, care a condiţionat trecerea reclamantului în funcţie de execuţie de alegerea unui post în raport cu pregătirea şi competenţa reclamantului, iar atunci când reclamantul a exprimat această dorinţă, i s-a răspuns cu adrese ironice la adresa competenţei lui profesionale, deşi nici un text de lege nu prevede ca funcţionarul să depună asemenea cereri şi dovezi cu privire la autoevaluarea lui. Din adresa emisă la 03.02.2003 de pârâtă, rezultă, incontestabil, că expresia de «simplu cetăţean al oraşului» care ar fi rămas fără servici, este folosită într-un stil inadmisibil pentru autoritatea publică pentru a fi vătămat în demnitatea umană. Actele emise de pârâtă sunt acte oficiale, înregistrate la sediul instituţiei publice şi nu este vorba despre o simplă dispută particulară, pentru care urmează a se acorda 300.000.000 lei daune morale”.
Am încercat să luăm legătura cu conducerea CJAS Bihor, pentru a afla punctul de vedere . Ni s-a spus că directoarea generală Simona Ardelean este în delegaţie, iar purtătorul de cuvânt Oana Giurcă este în concediu. Totuşi, am primit asigirări că dacă trimitem întrebările prin fax, vom primi răspunsurile în timp util pentru a putea fi publicate. În ciuda acestor promisiuni, până la închiderea ediţiei nu am fost contactaţi de nici o persoană din partea Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate. Întrucât problemele din această instituţie nu sunt puţine şi nici facile, vom reveni în numărul următor asupra lor.
