După prima săptămână de lucru la Casa Memorială „ Iuliu Maniu “, săptămână în care a sosit echipa, s-au adus şi descărcat diverse materiale, s-a deliminat zona şantierului, s-au făcut măsurători, s-a dezvelit parte din fundaţie şi s-a întrunit echipa de specialişti veştile nu sunt din cele mai îmbucurătoare. Pentru asta cele două terase vor fi desfăcute în totalitate, bucată cu bucată.
În pericol de prăbuşire
Mai mult ca oricând, Casa Maniu stă să se prăbuşească, astfel că s-a interzis intrarea oricui înăuntru exceptând angajaţii de pe şantier. Reamintim că echipa de specialişti cu care lucrăm este formată din architect Valeria Lehene – Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Sălaj, arhitect Octavian Muth, inginer Lucian Ţirlea, inginer Horia Moţiu – dir. tehnic în cadrul SC Euras Satu Mare.
Mai mult ca oricând Casa Maniu are nevoie de ajutorul nostru, al românilor de pretutindeni pentru ca lucrările odată începute să fie duse la bun sfârşit, pentru că da, aşa cum am mai zis Casa memorială „Iuliu Maniu” din Bădăcin – Sălaj, monument istoric memorial înscris în Lista monumentelor istorice, a ajuns la mila publicului larg, după ce ani de zile o mână de oameni inimoşi, mânaţi cu determinare de spiritul unui om puternic şi cu credinţă în Dumnezeu nu au reuşit să obţină decât promisiuni mari, grele şi multe.
Şi totuşi, mai există speranţă, chiar şi acum în ceasul al 12-lea, când tic tacul secundarului marchează, cu fiecare bătaie, căderea unei bucăţi din casă care se desprinde şi devine praf peste amintiri.
Şi pentru că încă există speranţă şi oameni care încă mai cred, iar spiritul lui Maniu e încă viu, continuă şi campania publică: “Salvaţi istoria naţională, salvaţi Casa lui Iuliu Maniu!”, o campanie care, pentru a avea sorţi de izbândă, trebuie să „alerge“ în sens invers cursului firesc a timpului şi a lucrurilor.
Casa Maniu aşteaptă pe tăcute, plângându-şi încăperile triste
Există peste tot uşi şi porţi care aşteaptă să bată cineva la ele, să le deschidă, să descopere ceea ce ele păzesc. Uşi şi porţi mai vechi sau mai noi, cu vopsea nouă ori dimpotrivă, scorojită, uşi şi porţi cu clanţe de alamă ori cu balamale ruginite, care scârţâie când le încerci. O astfel de casă aşteaptă la Bădăcin. Şi ştiţi cum aşteaptă? Pe tăcute, plângându-şi încăperile triste la fiecare ploaie care trece prin acoperiş… pe nevăzute, fiindcă lumea nu vrea să îi vadă ferestrele în care vântul loveşte până le face sticla să cheme lung… pe nesimţite, când toamnele şi iernile trec, cu primăverile şi verile după ele, dar fără ca oamenii să bage de seamă cum în ziduri fisurile prind curaj şi îşi fac atâta loc până dor… În casa asta, Iuliu Maniu a fost Acasă… A iubit camere şi praguri şi trepte şi ferestre. E inutil să reiau povestea şi să vă povestesc cine a fost Maniu. Îl numim „Sfinx”, îl numim simbol, ni-l dăm unul altuia exemplu când politica de azi ne dezgustă, ne amuză ori dezamăgeşte. Cristian Borz, iniţiatorul proiectului de reabilitare a imobilului, confirmă importanţa acestui om politic în paginile istoriei naţionale. Dar în realitate, cât facem pentru a salva casa lui Maniu, casa asta care de-atâta amar de ani suferă şi moare cu fiecare zi, în tăcere? Pentru că, vedeţi, la Bădăcin timpul nu mai are răbdare…
Doritorii pot să sprijine acest proiect, donând în conturile:
Lei: RO22RZBR0000060002085400
Euro: RO18RZBR0000060002899205
Dolari: RO11 RZBR 0000 0600 1092 7730
Cont PayPal: salvaticasamaniu@yahoo.com
