Într-un oras universitar de importanta Clujului, profesorii din învatamântul superior au mare trecere la electorat. Elita academica are cele mai mari sanse de a se transforma si în elita politica. Emil Boc, Sorin Apostu, Vasile Puscas, Vasile Dâncu, Horea Dan si Florin Stamatian sunt doar câteva dintre nume cu dubla valenta, politica si academica…
Unul dintre cele mai importante caracteristici a orasului Cluj-Napoca este cea de centru universitar. Spre deosebire de celelalte mari orase ale tarii, la Cluj sunt foarte bine cotati candidatii care provin din acest mediu. Majoritatea alegatorilor identifica un eventual politician sau lider al administratiei locale în functie de apartenenta sa la elita educationala a urbei.
Chiar si marile evenimente ale vietii politice sunt legate de numele unor personalitati din mediul universitar, grupul de la Cluj de exemplu, vestita „celula” din Partidul Social Democrat este formta de catre trei importanti profesori universitari, Vasile Dâncu, Vasile Puscas si Vasile Soporan. Si Partidul Democrat-Liberal este condus de unul dintre cei care, la un moment, era considerat ca fiind unul dintre cei mai tineri si mai promitatori profesori ai mediului universitar clujean, conferentiarul universitar de la Facultatea de Drept, Emil Boc. Si trimisii clujeni în Guvernul României din ultimii 18 ani au fost în buna parte recrutati din cancelariile facultatilor, ca în cazurile lui Andrei Marga sau Mircea Miclea, fosti ministri ai educatiei, primul chiar în timpul mandatului unui profesor universitar, Emil Constantinescu.
Cancelaria de pe strada Motilor
Actualul primar al Clujului, Emil Boc este licentiat al Facultatilor de Istorie si Filosofie, din 1991 si al celei de Drept din 1995. Cu toate acestea el s-a remarcat în special pentru activitatea de la catedra de Drept din cadrul Facultatii de Stiinte Politice si Administrative de la UBB, desi a predat cursuri si la cea de Drept.
Fostul primar al municipiului, actualmente senator al României, Gheorghe Funar nu este nici el strain de elita învatamântului superior local. Acesta a fost asistent universitar al Institutului Agronomic din anul 1978 pâna în 1989, între 2000 si 2004, lector, iar între 1990 si 1992 prodecan al Facultatii de Horticultura.
Un alt angajat important al Primariei, Sorin Apostu, seful Directiei Tehnice figureaza pe statele de plata a unei universitati, în speta a celei de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara. La numai 40 de ani acesta era deja profesor universitar la „controlul calitatii produselor agro-alimentare”.
De fapt, dincolo de numarul semnificativ de alesi locali, selectati dintre cadrele universitare, nici când vine vorba de numiti sau reprezentanti ai Guvernului în teritoriu situatia nu e prea diferita. În ultimii 18 ani pe la conducerea Prefecturii s-au perindat mai multi profesori universitari, cei mai cunoscuti dintre acestia fiind democratul Mihail Hârdau, cel care, ulterior a preluat fotoliul ministerial al Educatiei nationale, cadru didactic al Universitatii Tehnice si coleg cu unul dintre predecesorii sai, Vasile Soporan, si el dascal la aceeasi institutie de învatamânt superior din 1996.
Valul universitar atotcuceritor
Mai mult decât atât, si alti candidati pentru consiliile local si judetean, precum si pentru functia care din acest an este scoasa „la concurs”, de presedinte al CJ provin din aceeasi arie. Practic, mediul universitar este unul dintre cele mai bine reprezentate sectoare socio-profesionale din elita administrativa a Clujului alaturi de cel al medicilor. Astfel, pentru scaunele din Consiliul Local se bat în acest moment, printre altii, Vasile Dâncu, profesor si cercetator în sociologie, expert în comunicarea de masa si marketing politic, liberalul Petru Pojar, profesor al USAMV, care se afla pe locul al saselea sau taranistul Horea Dan, care candideaza si pentru postul de primar al municipiului, cadru universitar al UTCN. Pe lista propunerilor democratilor se afla si un alt nume sonor din mediul academic si medical clujean, cel al lui Florin Stamatian, despre care, acum câteva luni, se banuia ca va accede la functia de rector al Universitatii de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu”. Si nu numai…
Din acest motiv cele mai multe partide înscrise în cursa electorala au trecute în programul propus puncte care fac referire clara la mediul universitar. Gheorghe Funar, spre exemplu, promite ca obiectiv principal „ colaborarea cu Universitatile pentru construirea de camine studentesti”, iar Emil Boc a încercat în ultimul timp sa coalizeze cu studentii mai ales în proiecte ce privesc amenajarea de campusuri universitare sau reabilitarea unor camine studentesti, ceea ce, în perspectiva ar trebui sa atraga tinerii catre politica.
Ligia Popa
