DIICOT Cluj vede Rosu la phishing

Săptămâna trecută, Serviciul Teritorial Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Cluj a făcut public un caz de depistare a unor persoane acuzate de infracţionalitate informatică. În urma investigaţiilor derulate, reporterii Gazetei de Cluj vă prezintă o serie de aspecte care ridică mari semne de întrebare asupra anchetei derulate de cei de la DIICOT în colaborare cu poliţiştii de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Cluj. Avocaţii celor reţinuţi susţin că în urma percheziţiilor făcute la domiciliul clienţilor nu s-a găsit nici o probă care să îi acuze de infracţiuni informatice. Mai mult, în cererea de arestare preventivă nu apare, concret, nici măcar un singur nume al unei persoane vătămate. Conform procurorului de caz de la DIICOT Cluj, Corina Mihaela Niţu, presupuşii infractori ar fi prejudiciat Western Union, dar purtătorul de cuvânt al Western Union nu ştie nimic de cauzarea vreunui prejudiciu. Mai mult, din cauza modului în care funcţionează instanţele clujene, după modul în care lucrează unii judecători, cei reţinuţi ar fi putut pleca acasă pentru că magistratul care trebuia să aplice mandatul de arestare preventivă a refuzat, timp de mai multe ore, să judece.

La începutul săptămânii trecute, procurorii DIICOT Cluj au emis două mandate de reţinere pe numele lui Adrian Roşu şi Adela Hosu, cercetaţi, alături de alte persoane, de infracţiuni informatice de tip phishing. Procedura cere ca, în timpul mandatului de reţinere care durează 24 de ore, procurorii îi prezintă pe suspecţi în faţa unui judecător care eliberează sau nu un mandat de arestare preventivă valabil 29 de zile. În acest caz, mandatul de reţinere a expirat în jurul orei 18.00 şi abia la ora 23.30 s-a luat măsura arestării preventive. Astfel că, în mod normal, Roşu şi Hosu ar fi putut pleca lăsându-i pe judecători şi procurori să îşi rezolve inadvertenţele. Conform avocaţilor celor suspectaţi de comiterea infracţiunilor informatice, vinovat de această situaţie este judecătorul Liliana Cociş din cadrul Tribunalului Cluj care, iniţial, a refuzat să ia măsura arestării preventive motivând că nu e de competenţa ei şi a trimis dosarul la Judecătoria Cluj-Napoca. La prima instanţă clujeană, magistratul Lucian Mihăiţă a respins luarea măsurii de arestare preventivă pentru că, fiind vorba de “grup infracţional organizat”, cauza este de competenţa tribunalului.
“Prima dată procurorul (Corina Mihaela Niţu) nu a nimerit instanţa. A mers la tribunal pentru o infracţiune care intră în competenţa judecătoriei. Judecătoarea Liliana Cocis de la tribunal a spus că nu e de competenţa ei şi că nu poate da mandat de arestare pentru că se poate da o amendă pentru deţinerea de droguri pentru folosul propriu. Aşa că cei doi învinuiţi au fost trimişi la judecătorie, la domnul Lucian Mihăiţă. Judecătoria spune că nu este competentă pentru că era vorba de grup infracţional organizat, care este de competenţa tribunalului. Astfel, cazul este trimis la curtea de apel pentru a se decide ce instanţă trebuie să dea mandatele de arestare. Între timp, măsura de reţinere a expirat la ora 18.00, dar trebuia ca cineva să constate acest lucru”, explică unul dintre avocaţii celor doi.
La Curtea de Apel Cluj, rezolvarea acestui diferend a intrat în atribuţia judecătoarei Claudia Ilieş, care a retrimis cauza la Tribunal, pentru a fi judecată de magistratul care, iniţial, a refuzat să ia măsura arestării preventive. În cadrul şedinţei de la Curtea de Apel Cluj, procuroarea Niţu a cerut ca şedinţa să fie secretă, chiar dacă nici o lege nu prevede ca o şedinţă în care se decide competenţa unei instanţe să fie ţinută cu uşile închise. Cererea procurorului DIICOT Cluj nu a fost aprobată. La curtea de apel, avocatul lui Roşu şi Hosu a fost Eugen Iordăchescu, care a susţinut că arestarea unei persoane nu se dispune de o instanţă, ci de un judecător. “În acest caz, magistratul Tribunalului Cluj (Liliana Cocis) nu ar fi putut spune că este de competenţa unei instanţe, ci a unui judecător. În situţia dată nu se poate pronunţa o sentinţă, ci o încheiere”, a spus Iordăchescu

Arestaţii ar fi putut spune “La revedere”

Într-un final, aproape de miezul nopţii, judecătorul Liliana Cocis a emis un mandat de arestare pentru 29 de zile pe numele lui Adrian Roşu, iar în cazul Aurorei Hose s-a luat măsura interdicţiei de a nu părăsi ţara.
În acest caz, ancheta a fost demarată în 2006 de către FBI şi Serviciul Secret al Statelor Unite, când Ghiurca-Mureşan Florin Nicolae, din Zalău, a fost arestat sub acuzaţia de fraudă informatică. În America, pedeapsa minimă pentru acest gen de infracţiune este de minim 10 ani, dar în urma unor înţelegeri cu organele de anchetă din SUA, Ghiurca a primit doar doi ani şi, între timp, a fost eliberat. Înţelegerea lui Ghiurca a constat în deconspirarea reţelei din care făcea parte. Avocaţii celor doi spun că dosarul este fondat pe acuzaţii aberante.
“Cei de la DIICOT spun că cei doi tineri au fraudat conturile on line ale clienţilor Western Union, ceea ce nu poate fi adevărat. În propunerea de arestarea se arată că au fraudat conturile a sute de cetăţeni americani pe care Western Union i-ar fi despăgubit, dar în dosar nu apare, concret, nici o parte vătămată. Clienţii Western Union nu pot fi fraudaţi on line. Ar fi trebuit să existe măcar o persoană care să spună că i s-a furat 100 sau 1.000 de dolari, dar aici nu există nici o parte vătămată. Dacă vreţi să aflaţi cine este partea vătămată întrebaţii pe cei de la DIICOT”, spune unul dintre apărători.
În urma refuzului şefului DIICOT Cluj, Mircea Hrudei, de a da detalii despre acest dosar, purtătorul de cuvânt al DIICOT, Nadina Spânu, a declarat, în urma unei solicitări că, în momentul de faţă, nu se pot preciza nici numărul părţilor vătămate, nici alte date despre acestea.
“Urmare a solicitării dvs., vă facem cunoscut că până la acest moment cercetările nu s-au finalizat, astfel încât nu vă putem comunica numărul exact al părţilor vătămate”, arată răspunsul venit din partea DIICOT.

L-a turnat să-şi scape pielea

“FBI l-a reţinut pe un român prin 2006, care îl cunostea pe Roşu. A fost reţinut în Marea Britanie şi adus în SUA. Acea persoană şi-a negociat pedeapsa şi a dat niste declaraţii în care a turnat mai multe persoane, printre care şi pe Roşu despre care a spus că făcea parte din aceeaşi structură. Roşu ar fi făcut de numere de card, pe care i le trimitea în America, unde cardurile erau clonate, se scoteau banii care chipurile erau trimişi în România diverselor persoane. Americanii au trimis declaraţia acestuia în România şi cu o serie de acte şi tranzacţii făcute prin Western Union către Roşu care primea bani de la diverse persoane din America. Cei de la Serviciile Secrete din State au cerut organelor judiciare din România să verifice ce este cu această pistă. Acest lucru s-a întâmplat prin mai 2009, iar în decembrie 2009, cei de aici au obţinut autorizaţii de filaj, ascultare de telefoane, etc. pentru a-l urmări pe Roşu. Dar, din mai până în decembrie, cei de aici par că nu au făcut nimic. În tot dosarul nu există nici o conversaţie telefonică care să ducă cu gândul la vreo afacere de agest gen, adică de fraudare a conturilor unor americani. La fel, în urma percheziţiei informatice nu s-a găsit mai nimic, în afară de un număr de card, care s-a constat că era cardul lui Roşu. Dosarul este delirant pentru că omul este acuzat de fraude informatice de sute de mii de dolari, fără nici o probă sau nici măcar fără ca cineva să reclame dispariţia banilor din conturi”, explică avocatul lui Roşu. El mai adaugă că Adrian Roşu l-a cunoscut pe cel care a fost acuzat în America în timp ce au fost amândoi în state prin programul Work and Travel.  
“Când au chemat-o pe fată la audieri procurorii i-au spus că dacă-l toarnă pe Roşu, propunerea de arestare care era pe numele ei va ajunge la coşul de gunoi. Dar ea nu a putut să le spună ce vroiau procurorii să audă pentru că nu ştia. Văd că pe judecătoare a reuşit să o convingă de asta, pentru că a primit interdicţia de a nu părăsi ţara. Acuzaţiile nu sunt probate cu nimic. Nu este nici un american fraudat, iar Western Union nu-mi dau seama cum a putut fi fraudat pentru că este un serviciu, la urma urmei, poştal”, adaugă unul dintre avocaţi.  

Cetăţenii anonimi

În propunerea de arestare semnată de procurorul DIICOT Corina Mihaela Niţu apar ca părţi vătămate “cetăţeni americani” şi Western Union.
“În baza rezoluţiei infracţionale, cu ajutorul inculpatei Hosu Adela şi a învinuiţilor Ghiurca-Mureşan Florin-Nicolae şi ulterior cu ajutorul învinuiţilor Chifor Iulia Silvana, Bartos Csaba şi Roşu Ema a cauzat o pagubă patrimonială mai multor părţi vătămate cetăţeni americani despăgubiţi ulterior de către Western Union, prin introducerea de date nereale în sistemul Western Union în sensul utilizării datelor de identificare ale cardurilor părţilor vătămate obţinute anterior prin metoda phishing, introducere în urma căreia au fost validate transferuri pe numele meu şi ale celorlalţi învinuiţi, folosiţi ca şi săgeţi pentru ridicarea de numerar, cauzând un prejudiciu total de aproximativ 350.000USD. În aceeaşi perioadă, inculpata Hosu Aurora Adela l-a ajutat pe inculpatul Roşu Adrian prin aceea că a retras de la diferiţi operatori Western Union suma de aproximativ 101.439 USD să cauzeze o pagubă patrimonială mai multor părţi vătămate, cetăţeni americani, despăgubiţi ulterior de către Western Union, având cunostinţe despre faptul că acesta a introdus date nereale în sistemul Western Union în sensul utilizării datelor de identificare ale cardurilor părţilor vătămate obţinute anterior prin meoda phishing”, arată procurorul Niţu.
Avocaţi celor doi consideră că ceea ce au depistat procurorii DIICOT Cluj nu constituie nici cea mai mică probă pentru arestarea preventivă a lui Roşu.
“Noi credem că cei din State i-au tot întrebat pe cei de aici dacă au deconspirat reţeaua şi ăstia nu aveau ce să le spună. Însă când vor trimite în America răspunsul că a fost fraudat Western Union, cred că cei de la FBI ori se vor enerva foarte tare ori se vor prăpădi de râs de prostia asta. În interceptările făcute de cei de la Cluj nu s-a găsit nimic care să îi incrimineze, cu toate că există un întreg dosar numai cu interceptări”, susţine avocatul lui Roşu. Reprezentanţii Western Union au răspuns pentru Gazeta de Cluj că nu pot comenta subiectul. „Nu putem comenta o investigaţie aflată în derulare, dar putem confirma că vom oferi tot sprijinul în orice anchetă derulată”, arată un răspuns al Western Union.

Arestat după o adresă de mail

Din propunerea de arestare a lui Adrian Roşu reiese că dovezile celor de la DIICOT au constat în mai multe chitanţe de transfer de bani prin Western Union, o adresă de mail şi “turnătoria” unui român fugit în state şi strâns cu uşa.
“Adrian Roşu este cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de transfer neautorizat de date dintr-un sistem informatic, deţinerea fără drept a unei parole cod de acces sau date informatice în scopul săvârşirii infracţiunii de transfer neautorizat de date şi fraudă informatică, deţinere de droguri (1,8 grame de canabis) de risc fără drept pentru consum propriu. La dosarul cauzei există copia depoziţiei învinuitului Ghiurca-Mureşan Florin Nicolae care a fost audiat în dosarul penal nr 312-775-18314-S aflat în lucru la Procuratura din Nashville California. Învinuitul a arătat cu acea ocazie că practic în dosarul în care este anchetat de autorităţile judiciare americane lucra pentru numitul Roşu Adrian care avea adresa de e-mail strawberries1910@yahoo.com şi că a călătorit în SUA, respectiv în Chicago în anul 2008 cu scopul „de a încasa carduri pentru numitul Roşu”. În depoziţia sa, învinuitul Ghiurca-Mureşan a menţionat că inculpatul Roşu a dobândit numere de carduri de credit prin metoda phishing, după care a oferit numerele de card respective unor intermediari pentru a încasa sume de bani pe care apoi să le trimită inculpatului Roşu prin intermediul sistemului Western Union. Depoziţia învinuitului Ghiurcă Mureşan se coroborează şi cu declaraţia unui agent special din cadrul Serviciilor Secrete ale SUA, audiat în acelaşi dosar penal, care a arătat că la începutul anului 2009 a corspondat pe internet cu o persoană care utilizat ID-ul strawberries1910@yahoo.co, respectiv cu un bărbat ce s-a prezentat “Roşu” şi care i-a vândut un număr de aproximativ 2300 de numere de carduri pe internet, contra sumei de 1200 de USD, care a fost trimisă în luna aprilie 2009 în românia prin Western Union pe numele Roşu Adrian”, arată propunerea de arestare a procurorului Niţu de la DIICOT Cluj.

“Arestarea preventivă a fost dată ca să nu se irite DIICOT-ul pentru că în momentul în care tu vii şi acelaşi judecător, în aceeaşi zi la ora 13.00, spune că nu este competent să judece şi trimite dosarul la judecătorie, ajunge ca, în aceeaşi zi, la ora 22.00, să se hotărască, totuşi să judece, ceva este ceva ciudat. La judecătorie a ajuns la domnul Mihăiţă care a spus că nu-i de competenţa lui, ci a tribunalului. În cazul acesta se ajunge la regulatorul de competenţă, adică la Curtea de Apel Cluj, unde a fost judecat de Claudia Ilieş, care a decis că este de competenţa tribunalului, drept pentru care s-a întors la judecătorul Cociş. În tot „travaliul” acesta, termenul celor 24 de ore ale reţinerii preventive a expirat, astfel că cei doi cercetaţi puteau pleca bine-mersi. Culpa pentru expirarea celor 24 de ore aparţine judecătorului Cocis care a ajuns să judece ceva ce iniţial refuzase”, spune avocatul lui Adrian Roşu

Phishing-ul reprezintă o formă de activitate criminală care constă în obținerea unor date confidențiale, cum ar fi date de acces pentru aplicații de tip bancar, aplicații de trading (eBay, PayPal) sau informații referitoare la carduri de credit, folosind tehnici de manipulare a datelor identității unei persoane sau a unei instituții. Un atac de tip phishing constă, în mod normal, în trimiterea de către atacator a unui mesaj electronic, folosind programe de mesagerie instantă sau telefon, în care utilizatorul este sfătuit să-și dea datele confidențiale pentru a câștiga anumite premii, sau este informat că acestea sunt necesare datorită unor erori tehnice care au dus la pierderea datelor originale. În mesajul electronic este indicată de obicei și o adresă de web care conține o clonă a sitului web al instituției financiare sau de trading. Majoritatea phisherilor folosesc această metodă pentru a obține date bancare.

Răzvan Robu