Facultatea de Istorie din Cluj, cea mai buna din tara la cercetare

Nouă cărţi au fost lansate de către Institutul de Istorie Ecleziastică din cadrul Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, iar unele dintre ele sunt deja recunoscute pe plan internaţional. Cercetarea în interiorul facultăţii este la cel mai inalt nivel din ţară. Gazeta de Cluj l-a chestionat pe prorectorul Nicolae Bocşan pentru a afla mai multe detalii

„Cărţile au relevanţă pentru toţi cei care sunt interesaţi de istoria bisericilor româneşti în secolul al XIX-lea pentru că ele tratează perioada de cristalizare a identităţilor confesionale ortodoxe şi greco-catolice: de la dogme până la rit, disciplină şi rit canonic. Este un foarte bun prilej pentru a cunoaşte disciplinele acestor identităţi confesionale în spaţiul transilvănean având în vedere că ele au oferit apoi zestrea cu care spiritualitatea românească din Transilvania a venit în România Mare. Este important pentru preoţii de rând pentru a-şi cunoaşte rădăcinile şi care au fost practicile liturgice, dar şi dimensiunile devoţiuni şi ale pietismului. Cărţile sunt lucrări de cercetare originală, inedită, bazată pe surse documentare şi pe cercetări în arhive în proporţie de 75%. Fie că este vorba de arhivele pontificale, fie de cele ecleziastice din România. Aceste cărţi sunt doar un fragment dintr-o vastă operă de aproximativ de 40 de volume de istorie bisericească dintre care deja unele au pătruns deja în circuitul internţional. Unele sunt realizate în colaborare cu cercetători din afara ţării cu ocazia acelui congres internaţional pe care l-am organizat. Au participat istorici din Germania, Italia, Ungaria, Ucraina şi sigur pot să dau şi alte exemple din Olanda. Lucrările noastre, cum ar fi cele despre Şaguna au intrat deja în circuitul ştiinţific. În Germania am văzut că se foloseşte materialul publicat de către noi în corespondenţa lui Saguna. În Serbia fiind vorba de corespondenţa cu arhiva sârbească a epocii este folosit pe larg şi de către sârbi şi de către românii din Banatul sârbesc. Limba în care au fost redactate scrisorile şi în care a colaborat Şaguna cu ierarhii sârbi a fost slavona sârbească care este o combinaţie dintre slavona veche şi limba sârbă care a fost folosită în bisericile din Serbia a secolului al XIX-lea. A fost foarte greu de tradus pentru că nu s-au găsit specialişti prea mulţi. Doi tineri colegi cu care am colaborat m-au ajutat cu traducerea din slavona sârbească şi este vorba din cei care au colaborat la volul I, partea a II-a a corespondeţei cu ierarhii sârbi”, a declarat Nicolae Bocşan.

Volumele, recunoscute de cele mai înalte standarde

„Nu trebuie să legăm acest lucru de felul cum va intra UBB în top 500, ci este un program de cercetare care se dezvoltă în contextul lărgirii tematicii de cercetare după 1990, după cum aţi putut constata iar in  Facultatea de Istorie sunt mai multe programe printre care cel pe arheologie dacică, romană, istorie orală, instituţii medievale, antropologie istorică, pe demografie istorică. Practic, profesorii au grupuri de doctoranzi cu care lucrează. Este o direcţie de la Institutul de Istorie Ecleziastică care este mai bine cunoscută în Olanda, Italia, Germania, parţial în Ungaria. Noi am încercat să venim cu o metodă nou în cercetare şi să punem în valoare o parte a materialului arhivistic. O parte din aceste lucrări se publică în reviste ISI şi contează foarte mult în clasificarea internaţională a Facultăţii de Istorie şi a Universităţii Babeş-Bolyai. Nu poţi să publici numai în reviste clasificate ISI care vizează în primul rând ştiinţele exacte şi mai puţin partea de istorie bisericească. Am observat că în ţară este un interes tot mai mare pentru asemenea lucrări şi sigur cele două biserici: greco-catolică şi ortodoxă sunt interesate şi au susţinut programele noastre de cercetare”, consideră prorectorul.
 

De ce creşte interesul?

„Creşterea interesului faţă de acest domeniu este o urmare a faptului că în timpul regimului comunist şi a dictaturii totalitare cercetările de istorie bisericească au fost marginalizate, chiar interzise. Nu puteai să te referi la istoria bisericii. Ţin minte că în teza de doctorat în care aveam un capitol de istorie bisericească am fost obligat să şterg cuvintele biserică şi cruce. Trebuia să cauţi alte formule. Din aceste motive a rămas un teren nedesţelenit în cercetarea ştiinţifică şi mai ales nefrecventat de istoricii laici. A fost un interes din partea teologilor, a istoricilor de formaţie teologică care s-au ocupat de istoria bisericii, dar după contactele internaţionale pe care le-am avut între 1991 şi 1995, un profesor de la Universitatea din Pisa ne-a îndemnat să facem noi un grup de cercetare a istoricii bisericeşti, unde deja s-a început să lucreze profesorul nostru care ne-a format pe cei mai mulţi din generaţia mea, Pompiliu Teodor. Aşa am ajuns la istoria bisericească şi se vede treaba că lucrurile merg. Sigur că nu facem numai istorie bisericească, istoria modernă pe care o promovăm are şi alte subiecte de la istoria politică la istoria culturală sau istoria vieţii cotidiene şi aşa mai departe.
Viitorul Facultăţii de Istorie îl văd bine şi sunt optimist mai întâi pentru că Universitatea Babeş-Bolyai şi Facultatea de Istorie din Cluj are un renume, un prestigiu. Sâmbătă am fost la Deva şi am prezentat cartea unui tânăr istoric bisericesc, un absolvent de teologie în faţa profesorilor de istorie din Deva şi am fost încântat să văd nivelul profesorilor, faptul că cei mai mulţi dintre premianţii de acolo erau foştii mei studenţi de la UBB sau doctoranzi de-ai mei. Este o solidaritate a absolvenţilor cu universitatea pe care au frecventat-o timp de trei patru sau de cinci ani cum a fost în trecut. Cred că avem o comunicare permanentă cu profesorii noştrii, foştii noştrii studenţi şi automat şi ei îşi îndreaptă discipolii spre facultate. Plus că astăzi facultatea oferă o mai mare diversitate de specializări mai practice, mai apropiate de nevoile oamenilor în biblioteconomie, în arhivistică, în relaţii internaţionale, în studiile de securitate şi este în topul facultăţilor de istorie din ţară în ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică. Astăzi avem cea mai consistentă listă de publicaţii pe plan intern şi pe plan internaţional dintre facultăţile de istorie din ţară. Eu după câte cunosc situaţia din ţară Facultatea de Istorie a fost şi rămâne cea mai puternica din punct de vedere ştiiţific, al programului ştiinţific şi al realizărilor.
Cărţile au fost publicate prin eforturile comitetului de cercetare şi nu din banii propri. Sursa au fost proiecte de tip GRANT. Toate proiectele sunt susţinute de UBB şi publicate la universitate, dar din fonduri pe care le atragem din diverse locuri. Aşa este peste tot în lume: îţi obţii fonduri pentru a publica cărţile”, conchide istoricul Nicolae Bocşan.

Cărţile lansate la Facultatea de Istorie

„Identităţi confesionale în Europa Central-Orientală (secolele XVII-XXI). Lucrările colocviului internaţional din 14-17 noiembrie 2007” de   Nicolae Bocşan, Ana Victoria Sima, Ion Cârja (coord.), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2009.
 
„Pâinea pruncilor sau învăţătura credinţii creştineşti strânsă în mică şumă”, ediţie îngrijită şi studiu filologic: Florina Iliş, studiu istoric: Ovidiu Ghitta, Argonaut, Cluj-Napoca, 2008.
 
„Episcopia Greco-Catolică de Făgăraş în timpul păstoririi lui Ioan Lemeni”, Ciprian Ghişa, vol. II, Argonaut, Cluj-Napoca, 2008.
 
„Andrei Şaguna, Corespondenţa”, ediție, studiu introductiv și note: Nicolae Bocşan,Ioan Vasile Leb, Gabriel-Viorel Gârdan, vol. III, Presa Universitară Napoca, Cluj-Napoca, 2009.
 
„România şi Sfântul Scaun în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”, Ofelia Miloş, Cluj-Napoca, 2008.
 
„Instituţiile Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania. Studii”, Nicolae Bocşan, Ioan-Vasile Leb, Marius Eppel, Gabriel-Viorel Gârdan, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2009.
 
„Legislaţia ecleziastică şi laică privind familia românească din Transilvania în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”, Ioan Bolovan, Diana Covaci, Daniela Deteşan, Crinela Holom, Marius Eppel, Academia Română – Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2009.
 
„Tipografia de la Blaj 1850-1918. Contribuţii documentare”, ediţie, studiu introductiv şi note: Petru Magdău, Cecilia Cârja, Ioana Bonda, Ciprian Ghişa, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010.
 
„Românii greco-catolici şi episcopia de Hajdúdorogh (1912”. Contribuţii documentare, ediţie, studiu introductiv şi note: Cecilia Cârja, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2009.
 

Tiberiu Hrihorciuc