A cincea moţiune de cenzură împotriva unui Guvern Boc a fost respinsă miercuri în şedinţa în plen a camerelor Parlamentare. Opoziţia a reuşit să adune doar 220 din cele 236 de voturi necesare pentru a demite Executivul. Acest lucru nu pare să-i descurajeze pe social-democraţi, care pregătesc o moţiune pe Legea Educaţiei şi declară că nu se dau bătuţi până nu-l răstoarnă pe Boc.
În şedinţa camerelor reunite ale Parlamentului de miercurea trecută, votul asupra moţiunii de cenzură a fost exprimat doar de către 220 de deputaţi şi senatori, faţă de 236, câte voturi erau necesare pentru ca Guvernul Boc să fie demis. Opoziţia a mai depus o moţiune de cenzură respinsă în 15 iunie 2010, cea de săptămâna trecută fiind a cincea încercare de acest fel pentru Emil Boc. Cea de-a treia moţiune de cenzură împotriva unui Guvern Boc a fost adoptată, dar acesta a fost din nou numit premier, fiind schimbată doar componenţa executivului.
220 din 236
Doar 153 de deputaţi, din totalul de 333, au luat bile şi au participat la vot, 33 de deputaţi fiind absenţi la vot. În afara deputaţilor partidelor de opoziţie, la vot au participat şi deputaţii Cătălin Cherecheş, Tudor Ciuhodaru, Ioan Munteanu, Călin Potor, Nicolae Stan şi Daniel Oajdea, care şi-a anulat votul băgând două bile într-o urnă. Au votat 67 de senatori, din totalul de 137, iar 7 au absentat. Singurul senator din afara partidelor de opoziţie care a participat la vot a fost Liviu Câmpanu, care anunţase că va vota moţiunea de cenzură. Din totalul de 220 de voturi exprimate, pe lângă cele 219 voturi "pentru" a fost consemnată şi o abţinere.
Premierul Emil Boc şi ceilalţi membri ai Executivului au participat la dezbaterea moţiunii. Boc a afirmat, la sosirea la Palatul Parlamentului, că membrii opoziţiei trebuie să aibă emoţii pentru rezultatul votului la moţiunea de cenzură şi nu reprezentanţii Guvernului. El a mai spus, înainte de dezbaterile asupra moţiunii de cenzură, că înţelege nemulţumirea oamenilor afectaţi de criză, dar că şi aceştia trebuie să înţeleagă că Guvernul a făcut “exact ce trebuia” pentru a limita efectele acestei crize şi a permite ieşirea din recesiune.
Înainte ca în şedinţa de plen reunit să înceapă votul asupra moţiunii, Emil Boc şi-a susţinut discursul de final, fiind întrerupt, la un moment dat, de reprezentanţii PSD, care i-au pus în faţă dosare cu semnături în favoarea moţiunii. Textul moţiunii de cenzură a fost depus şi citit în Parlament cu o săptămână înainte de votare. Aceasta este intitulată “Moţiunea României majoritare, moţiune populară”, şi specifică faptul că a fost semnată de aproape trei milioane de cetăţeni.
Marja de eroare: 50.000 de sindicalişti
La dezbatere au asistat de la balcoane pentru 100 de persoane. În faţa Palatului Parlamentului au avut loc proteste masive ale sindicaliştilor. Aceştia au fost în număr de 30.000 potrivit poliţiei, dar sindicatele susţin că au fost de fapt 80.000 de participanţi. În jurul orei 11.00, circa 20.000 de protestatari adunaţi în Piaţa Victoriei au plecat în marş spre Parlament, coloana de manifestanţi fiind însoţită de liderul PSD Victor Ponta, care avea la gât un steag tricolor şi o şapcă cu însemnele CNSLR-Frăţia, de Marian Vanghelie, Rovana Plumb şi Dan Nica. La fiecare dintre porţile Parlamentului se aflau, încă de la ora 8.00, alte câteva sute de sindicalişti.
Senatorul PSD Dan Şova a citit textul moţiunii de cenzură a opoziţiei intitulate “Moţiunea României majoritare, moţiune populară” în plenul Parlamentului, la începutul dezbaterilor, precizând că acest demers anti-guvernamental reprezintă un “act de sancţionare” a activităţii actualei guvernări, potrivit Agerpres. Acesta a adăugat că moţiunea a fost asumată de reprezentanţii opoziţiei, indiferent de orientarea lor ideologică şi susţinută de majoritatea covârşitoare a românilor, care consideră în proporţie de 90% că România merge într-o direcţie greşită.
“Prezenta moţiune exprimă voinţa tuturor segmentelor societăţii româneşti – mediul privat, sectorul bugetar, tineri dominaţi de spirit întreprinzător, cărora actualii guvernanţi le fură şi le vând viitorul, dar şi bătrânii batjocoriţi şi condamnaţi la moarte prin foame, frig şi boală, România care suferă în tăcere, dar şi România care îşi strigă furia în stradă. Sunt uniţi de o nevoie stringentă, pe care o afirmăm în această moţiune: guvernarea Băsescu-Udrea-Boc-Anastase trebuie să plece”, a susţinut Şova.
Azi pică una, mâine facem alta
Liderul grupului PSD din camera Deputaţilor, Mircea Duşa, a anunţat joia trecută că social democraţii vor depune împotrivă cu liberalii o nouă moţiune de cenzură împotriva guvernului Boc, după decizia acestuia de a-şi asuma răspunderea pe Legea Educaţiei.
”După asumarea răspunderii de către primul ministru şi o consultare rapidă a parlamentarilor noştri, dar şi a conducerii partidului, am decis că împreună cu PNL să depunem mâine moţiune de cenzură pe Legea Învăţământului. Textul va fi unul comun”, a spus Duşa, precizând că fostul ministru PSD al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, se va ocupa de redactarea textului.
Principala critică pe care social-democraţii au adus-o proiectului de Lege a Educaţiei este predarea istoriei şi geografiei în limba maghiară. “Acum elevii maghiari fac 3-4 ore în plus în limba română. Dacă şi istoria şi geografia vor fi predate în limba maghiară, rămân doar orele de limba română, care şi acelea sunt făcute de suplinitori maghiari care nu cunosc bine limba română”, a declarat Duşa, citat de Mediafax. Şeful grupului deputaţilor PSD a spus că respingerea moţiunii de cezură de miercuri este o încălcare a dreptului de vot. “Nu este normal să furi dreptul unui cetăţean de a vota. E o forma de furt de vot”, a spus acesta.
Presa străină se amuză
Moţiunea de cenzură a atras şi atenţia presei străine. Euronews titrează: “Românii ies în stradă, însă Guvernul de ţine bine”. Jurnaliştii au arătat că deşi în faţa Parlamentului avea loc un mare miting de protest, opoziţiei i-au lipsit 20 de voturi pentru a demite guvernul. France Presse a scris despre proteste şi a citat declaraţia unui profesor bucureştean al cărui salariu a scăzut la 84 de euro, cu mai bine de 100 de euro faţă de salariul dinaintea măsurilor de austeritate. Associated Press relatează că votul de miercuri este a doua provocare de acest fel pentru Boc din ultimele 10 luni şi că în octombrie anul trecut, executivul de la Bucureşti, tot condus de Boc, a fost demis de o moţiune de cenzură. Agenţia Reuters scrie că executivul Boc a supravieţuit moţiunii, dar imediat după vot liderul PSD, Victor Ponta, a anunţat că continuă demersurile ca să-l dea jos pe Boc.
“Echipa lui Boc pare, totuşi, a duce lipsă de competenţă şi de o viziune clară. Cu o săptămână în urmă, parlamentarii PDL, printre care şi ministrul de Finanţe, au votat pentru un amendament al opoziţiei care reducea cota TVA pentru alimentele de bază – crescută de curând – şi elimina impozitarea pensiilor mici”, a scris Frankfurter Allgemeine Zeitung, făcând referire la votul accidental. “Guvernul şi-a atras la rândul său criticile FMI pentru intenţia de a reduce cota unică de impozitare de la 16 la 12 la sută şi de a creşte salariul minim pe economie”, mai notează aceeaşi sursă.
Diana Gabor
Procedura legală pentru adoptarea moţiunii de cenzură
Potrivit Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Astfel, pentru ca moţiunea de cenzură să fie adoptată, ar fi necesare 236 de voturi pentru, din totalul de 471 de parlamentari.
Potrivit Regulamentului şedinţelor comune ale Camerelor Parlamentului, după prezentarea moţiunii de cenzură de către deputatul sau senatorul desemnat de iniţiatorii acesteia, preşedintele care conduce şedinţa comună dă cuvântul primului-ministru sau, în cazul imposibilităţii participării acestuia, membrului Guvernului care îl reprezintă, pentru prezentarea poziţiei Guvernului. În continuare, preşedintele dă cuvântul deputaţilor şi senatorilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. După încheierea dezbaterilor se procedează la votarea moţiunii de cenzură. Votul este secret cu bile.
