Din 2004, turdeanul Ioan Suciu se judecă cu afaceristul Dorin Rotaru, patronul afacerii Delroti, pentru un teren de aproximativ 4.000 de mp aflat la intrare în Turda. Suciu spune că afaceristul a intrat în posesia terenului în mod nelegal, iar apoi l-a vândut fără să aibă acest drept. Suciu povestește că s-a ajuns în această situație din cauza modului în care Emanoil Faur, tatăl celui mai bogat turdean, avocatul Ucu Faur, a făcut proiectul de cadastrare a terenurilor fostului CAP de la intrare în Turda.
De peste 10 ani turdeanul Ioan Suciu se chinuiește în justiție să redobândească dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafață de aproximativ 4.000 de mp aflat la intrare în Turda. Terenul a aparținut fostului CAP Turda, iar ghinionul lui Suciu constă în faptul că pământul a intrat, la un moment dat, în patrimoniul afaceristului Dorin Rotaru, patronul Delroti. Rotariu a intrat în posesia acestui teren cumpărând clădirile fostului CAP Turda, construite pe amplasamentul respectiv. Ulterior, Rotaru a vândut clădirile respective împreună cu terenul, fără a avea drepturi asupra pământului. Potrivit lui Suciu, pentru întabulare s-a folosit de un memoriu făcut de Emanoil Faur, tatăl avocatului Ucu Faur, în care se susține că Rotaru a cumpărat și terenul, chiar dacă, potrivit legislației el nu avea acest drept. Șeful comisiei turdene, Vasile Neag, care a lichidat activele CAP Turda a dat o declarație conform căreia terenurile pe care au fost construite clădirile CAP nu au fost vândute în cadrul licitației. ”În anul 1991 am fost președintele comisiei de lichidare a fostului patrimoniu CAP Turda. Urmare a lichidării patrimoniului, comisia nu a vândut nici un teren”, arată în declarație Neag. Cu toate acestea, la dosarele din cadrul acestui proces Rotaru a prezentat un înscris în care se arată că el a cumpărat și terenurile respective. În baza acestui înscris el a reușit să își întabuleze terenul respectiv. Însă, trebuie menționat faptul că șeful Cărții Funciare din Turda este vecinul lui Rotaru și unul dintre apropiații lui.
Jonglerii cu firme
Dorin Rotaru a fost implicat în afacerea Sterom Campina, unul dintre puținii producători naționali de utilaje petroliere care a fost preluat de firma americană Precision Castparts Corporation. Afacerea s-a derulat la începutul anilor 2000. În 1999, cel mai important fabricant de utilaj petrolier a primit o ofertă de compensare de la SC Delprint Prodimpex SRL, prin Dorin Ilie Rotariu, administratorul și reprezentantul acestei societăți. Potrivit unei anchete apărute în jurnalul.ro, Delprint deținea o creanță în valoare de 2,9 miliarde de lei asupra Credit Bank, iar Sterom avea datorii curente către această bancă, societatea prahoveană acceptă propunerea și semnează un contract de cesiune de creanțe. Însă, de fapt, societatea Delprint, practic, nu exista. Numărul de înregistrare la Registrul Comerțului, respectiv codul unic de identificare s-a dovedit că aparține unei alte firme, Metal Comercial SRL.
Reporterii Gazeta de Cluj au încercat să îi contacteze pe reprezentanții companiilor Delroti, Print Plazza și HOLANDROM RICCOSRL, însă la toate apelurile telefonice nu a răspuns nimeni.
Afaceri din westul sălbatic mioritic
În urma demersurilor din justiție, finalizate în 2003, împotriva Delprint/Metal Comercial și a administratorului Rotariu, toate firmele asociate cu numele lui Dorin Ilie Rotariu și implicate în afacerile cu Sterom au fost radiate ori au intrat în procedura de faliment.
În mai 1999, Sterom a făcut primul transfer de creanțe pe care le deținea asupra SNP Petrom, în contul Delprint, creanțe a căror valoare a fost de 1,973 miliarde de lei.
Surpriza a fost când, la scurt timp după această operațiune, societății Sterom i s-a adus la cunoștință de către BDO Conți Audit SA, lichidatorul Credit Bank, că valoarea creanței Delprint asupra băncii nu era decât de 1,162 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, Sterom plătise deja, în plus, 811 milioane de lei.
În a două jumătate a anului 1999, Delprint da în judecată Sterom, pentru recuperarea restului de 1,007 miliarde de lei. Printr-o sentință definitivă și irevocabilă, pronunțată la 15 decembrie 1999, Judecătoria Sectorului 2 respinge cererea Delprint de poprire a unor creanțe deținute de Sterom asupra Petrom. Aceeași sentință este confirmată atât de către Curtea de Apel București, cât și de cea din Ploiești. Când cazul părea să se fi încheiat, Delprint cesionează presupusa creanță asupra Sterom, către Delroti Security Printing SA, din Râmnicu Vâlcea. După o liniște de cinci ani de zile, în iunie 2004, această societate acționează în judecată Sterom la Tribunalul Vâlcea. De această dată, acțiunea inițiată de Delroti Security, a vizat achitarea întregii creanțe, adică sumă inițială de 2,98 miliarde de lei, care, actualizată ”cămătărește”, se ridica la peste 35 miliarde de lei. Surprinzător, instanță da câștig de cauză societății vâlcene, „scutind”, însă, Sterom de plată unei părți din actualizarea cu inflația, astfel încât Sterom n-ar mai trebui să plătească decât 23,6 miliarde de lei. Delroti Security Printing SA, din acționariatul căreia făceau parte ROTARIU DORIN ILIE, ROTARIU VASILE, KAKUCS AKBERT, ROTARIU ELIADE IOAN, CISMASIU FLAVIU MARIN, MURA PETRU, CALUGAR VASILE(din Turda!), FARAGAU IOZSEF, VLASIU REMUS VALER și societatea DELROTI PRODUCTIE MANUFACTURIERA IMPORT EXPORT SRL, firmă deținută de GRIGORIEV SERGHEI și VLAS SERGIU. Cei doi au un proces în care lichidatorii Băncii Internaționale a Religiilor, un alt mare ”tun” românesc, le cere returnarea unui credit în valoare de 511 466 588 de lei. Bineînțeles, și în acest dosar este implicată firma DELROTI SECURITY PRINTING SA CLUJ-NAPOCA.
