Este o chestiune de timp și de agendă până când o idee mai veche a unor foști și actuali șefii ai DIICOT va fi pusă în practică. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT) își va crea o structură de poliție judiciară proprie, prin întegrarea structurile de luptă împotriva crimei organizate, dar și o parte a celor de la ”Operațiuni Speciale” din Poliția Română. Măsura constituie și una din prioritățile actalului ministru al afacerilor interne, ”tehnocratul”, chestor principal de poliție, Petre Tobă, din guvernul Cioloș.

 

 

Dupa arestarile din DIICOT urmeaza schimbarea la fata

În toate proiectele de management ale șefilor DIICOT, la capitolul ”puncte slabe” ale activității instituției, era trecută constatarea, ”lipsa unei structuri de poliție judiciară proprie”. Visul se pare că este pe cale de a se împlini, DIICOT va îngloba în organigrama proprie, ca un serviciu independent și distrinct, Direcția de Combatere a Crimei Organizate împreună cu toate structurile  din teritoriu, brigăzile și serviciile de combatere a crimei organizate din județe, dar și o parte a Direcției de Operațiuni Speciale.

Informațiile ”Gazetei de Bistrița”, spun că procesul de fuziune este oarecum întârziat și din cauza acuzațiilor aduse în spațiul public noului ministru de interne, Petre Tobă, pentru plagierea lucrării de doctorat, dar este în continuare o prioritate pe agenda ministrulu de interne și nu numai.

Încă din postura de candidat la șefia DIICOT, în proiectul de management prezentat CSM, Alina Bica a subliniat în mod imperios necesitatea creerării unei structuri proprii de poliție judiciară care să lucreze în tandem cu procurorii pentru creșterea eficienței activității specifice. Este evident faptul că un polițist judiciarist, specializat în activități de anchetare a infracțiunilor comise de grupurile criminale organizate nu se face de azi pe mâine. Un lucrător de poliție devine profesionist în această meserie după o experiență de circa 5-7 ani și realizează cu ce se mănâncă pîinea în acest gen de activitate. Iar DIICOT-ul, evident, nu poate face minuni, hocus-pocus și să apară o structură de poliție judiciară proprie. Pe cale de consecință, logic, soluția pentru crearea unei poliții judiciare proprii a DIICOT cea mai la îndemână este transferarea celor de la ”crimă organizată”, dar și o parte a celor de la Direcția de Operațiuni Speciale, structuri de elită a Poliției Române.

Nu trebuie uitat faptul că Direcția de Combatere a Crimei Organizate, dar și DIICOT-ul, în ultima perioadă de timp a fost măcinată de numeroase scandaluri cu efect devastator pe termen mediu și lung, culminând cu arestarea fostului șef al Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Alba Iulia, cms. șef Traian Berbecaru într-o reglare de conturi cu șeful DIICOT Alba-Iulia. Ulterior a intervenit scandalul de la vârful DIICOT, când procurorul șef al acestei structuri, Alina Bica, a fost arestată pentru comiterea unor acte de corupție. Un alt scandal a cutremurat din nou DCCO, mai mulți șefi de structuri au fost cercetați disciplinar in urma raportului Corpului de Control al ministrului de Interne. Nici DOS-ul, Direcția de Operațiuni Speciale, nu a fost scutita de scandaluri la vârf. Soluția de moment a fost numirea fostului șef al poliției capitalei, chestorul Lucian Guran la șefia acestei structuri a poliție.

 

mircea_hrudei_color

Toata lumea vrea la DIICOT

Zvonurile devenite între timp certitudine privind integrarea celor de la ”crimă organizată”, dar și de la ”operațiuni speciale” în viitoarea structură de poliție judiciară proprie a DIICOT-ului au creat o vânzoleală și agitație specifică, atât la Bistrița, în cadrul Serviciului de Combatere al Crimei Organizate, dar și la Cluj, în cadrul BCCO. Au început deja să se întocmească diferite liste, unele mai lungi, altele mai scurte, cu ofițerii de poliție judiciră care vor fi transferați la DIICOT. Concurența este extrem de mare, având în vedere nivelurile de salarizare net superioare în cadrul viitoare structuri din organigramăa DIICOT. Și în prezent salariile ofițerilor de la ”crimă organizată” și a celor de la ”operațiuni speciale” sunt mai mari decât a celorlalți polițiști. Accederea în aceste structuri se face de cele mai multe ori în urma unei selecții riguroase, activitatea presupunând riscuri și privațiuni față de celelalte activități specifice muncii de poliție. Lucrurile se pare că sunt destul de avansate, listele respective se fac și cu știrea celor de la DIICOT, concurența se pare că este destul de mare, deoarece parchetul antimafia dorește să ia numai crema. OK-ul asupra acestor liste în final va fi dat și de structurile de informații locale, ”doi și un sfert” și SRI. Va fi evident faptul că cei cu anumite probleme, de integritate sau siguranță națională vor fi eliminați de pe aceste liste.

Măsura de creare a unei structuri proprii de poliție judiciară în cadrul DIICOT se impune și din cauza faptului că nu cu mult timp în urmă s-a decis trecerea cazurilor de evaziune fiscală din jurisdicţia DNA în cea a DIICOT şi asimilarea lor cu fapte de crimă organizată. În fapt, conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie solicitase încă din 2012 CSM modificarea OUG 43/2002 privind DNA, în sensul eliminării competenţei de efectuare a urmăririi penale în cazul infracţiunilor de înselăciune, de evaziune fiscală şi a celor prevăzute în Codul Vamal al României. La vremea respectivă, inclusiv premierul Ponta afirma că DIICOT ar trebui să se concentreze mai mult pe evaziune fiscală, reţelele de evaziune fiscală trebuind privite ca şi un act de crimă organizată: „Vom lucra cu cei de la Parchet, de la DIICOT, să băgăm reţelele de evaziune fiscală în crima organizată şi să aibă, aşa cum DNA are specializare pe corupţie, DIICOT să se concentreze foarte mult nu doar pe crima organizată, ci pe evaziune fiscală, ca un act de crimă organizată”.

În realitate și în prezent structurile de combatere a crimei organizate își desfășoară activitatea independent de organele de poliție, orice anchetă se face sub supravegherea procurorului DIICOT. Departamentul de Combatere a Crimei Organizate din cadrul Poliției Române are în componență o structură centrală și 15 brigăzi, cu sediile dispuse în localitățile unde funcționează Curțile de Apel, dar și 27 servicii județene. Aceste structuri nu sunt subordonate Inspectoratelor de poliție din județele respective. Unitățile de poliție asigură doar suportul logistic, spații de birouri, autoturisme, carburanți și salariile personalului. Servicile de combatere a crimei organizate de la județe se subordonează profesional, resursa umană, pregătirea profesională, brigăzilor, iar acestea direcției centrale, care la rândul ei se subordonează șefului Poliției Române.

 

daniel horodniceanu

Daniel Horodniceanu isi vede visul indeplinit

Din punct de vedere al activității specifice, ofițerii de poliție judiciară de la crimă organizată acționează în baza delegări primite de la procurorul DIICOT, o așa numită ”ordonanță de delegare”. Pentru DIICOT soluția ideală este ca în fiecare caz în parte să fie creată o echipă de ofițeri de poliție judiciară care să efectueze activitățile de urmărire penală, punctual, cu termeni preciși de finalizare. Practic această fuziune va consfinți o stare de fapt și era logic ca acest lucru să se întâmple odată. Și în prezent schema organizatorică a serviciilor și brigăzilor de crimă organizată, atribuțiile, sunt calate pe schema DIICOT.

Instituția antimafia, DIICOT, are în organigramăă 6 servici operative, fiecare cu mai multe birouri și compartimente la nivel central, 15 servicii teritoriale, precum și 26 de birouri teritoriale care funcționează pe lângă parchetele de pe lângă Curțile de Apel, respectiv parchetele de pe lângă tribunalele județene.

În proiectul de management al noului procuror șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, la capitolul ”puncte câștigate”, se subliniază faptul că în viitor va exista posibilitatea alcătuirii unor echipe mixte, procuror DIICOT, ofițer de poliție judiciară și atenție, ofițer de informații, după originea informației care sta la baza demarării unei anchete penale, ”doi și un sfert” sau SRI, pentru investigarea în timp real a infracțiunilor date în competența DIICOT. La momentul preluării șefiei DIICOT, într-o declarație privind ”punctele nesatisfăcătoare” găsite la DIICOT, Daniel Horodniceanu, menționa expres ”inexistența unei poliții judiciare efective a DIICOT” și crearea acesteia, fapt care ar determina scoaterea ofițerilor de la Crimă Organizată de sub dubla comandă. Pe linie de anchetă la DIICOT, dar în același timp și a IGPR. La ora actuală notarea de serviciu anuală a unui lucrător de la ”crimă organizată” este obligatoriu însoțită și de o caracterizare de la DIICOT.

În prezent DIICOT din punctul de vedere al atribuțiilor specifice are în schemă 5 servicii operative. Serviciul de prevenire și combatere a criminalității organizate, cu trei birouri, traficul de persoane și migranți, care desfășoară activităţi investigative, de urmărire penală şi monitorizare a traficului de migranţi, persoane, organe, ţesuturi şi/sau celule de origine umană, combaterea infracțiunilor de fals de monedă, alte valori și contrafaceri și combaterea infracțiunilor de violență, de prevenire și combatere a traficului ilicit de droguri, cu două birouri, traficul intern de droguri, preucursori și culturi și traficul transfrontalier de droguri, de prevenire și combatere a criminalității economico-financiare, cu două birouri, combaterea criminalității economico-financiare și spălării banilor și combaterii infracțiunilor vamale și a celor contra pieței de capital, de prevenire și combatere a criminalității informatice, cu două birouri, combaterea infracțiunilor informatice și a infracțiunilor cu cărți de credit și alte mijloace de plată electronice și ultimul în această ordine, cel de prevenire și combatere a infracțiunilor de terorism și a celor contra siguranței statului, cu un birou de combatere a infracțiunilor contra siguranței statului.

Mai există serviciul de sinteză-cooperare operativă care asigură exercitarea unui management operaţional de calitate şi controlul eficient al situaţiei operative, pe baza de date reale, analize obiective şi pertinente, asigură de asemenea coordonarea, sprijinul şi controlul activităţilor de cooperare internaţională, afaceri europene şi programe, la nivelul structurilor proprii. Unităţile de profil sunt sprijinite de Laboratorul central de analiză şi profil al drogurilor şi 4 laboratoare teritoriale, din care unul în Cluj, care efectuează în mod operativ, analize fizico-chimice ale substanţelor stupefiante, psihotrope, ori ale altor substanţe confiscate.

Doru Costin

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.