Aurarul Farid Jerbaka se face patron de locuințe în Cartierul Bună Ziua

Fostul cercetat penal, sirianul care s-a făcut cetățean al municipiului  Cluj-Napoca, Farid Jerbaka apare într-unul dintre proiectele de pe ordinea de zi a Consiliului Local. Omul de afacere revine în forță și cere aprobarea politicienilor pentru a construi un lanț de blocuri și locuinte în cartierul Bună Ziua.

De la păpușoi la locuințe

Farid Jerbaka, celebrul bijutier clujean, acuzat ca ar controla, cu ajutorul poliției și DIICOT, piața aurului din municipiu dorește să construiască pe o suprafață de peste 10.000 de mp o clădire principală, cu demisol, parter, patru etaje şi încă una, retrasă, respectiv mai multe case cu demisol, parter şi două etaje, fiecare cu propria curte. De asemenea, cartierul va avea străzi, spaţii verzi şi un scuar public.

Frumoasă parte – și anume segmentul la care are nevoie de aprobarea consilierilor locali ar fi că terenul pe care Jerbaka dorește să înfăptuiască proiectul imobiliar este considerat teren arabil. Astfel că Farid Jerbaka are nevoie de modificarea Planului Urbanistic Zonal pentru str. Bună Ziua. Cu alte cuvinte, pe acea suprafață ar trebui să fie aprobată construirea de locuințe colective și individuale.

Prima încercare nu a fost cu noroc

Intenția lui Jerbaka de a începe proiectul imobiliar deatează din 2013, însă  întocmirea documentației și birocrația existentă în statul în care s-a acomodat sirianul, toate acestea  l-au făcut să amâne construcția.

Cu alte cuvinte, în luna august, lui Farid Jerbaca i-a fost refuzată aprobarea PUZ pe un motiv simplu: în documentație era calculată o lățime mai mică pentru drum decât era stabilită de regulamentul urbanistic. Adică Jerba vroia să facă drumuri între clădiri cu o lățime de 7,5 m, iar regulamentul pretindea  minim 9 m.

Ulterior, Jerbaka a explicat, conform Ziua de Cluj, că strada unde acesta e unic proprietar  are 9 metri („A” din proiect), iar pentru cea către vecinul de la vest a pus la dispoziţie 7,5 metri („Y” din proiect), în condiţiile în care ar fi trebuit să ofere doar 4,5 m (jumătate din minimul de 9). De asemenea, el pune la dispoziţie 2,5 m pentru trotuarul de la strada Bună Ziua.

La mâna politicienilor

Aflat din nou pe ordinea de zi pentru a cere aprobarea și a începe construirea proiectului imobiliar, politicienii din primărie vor fi cei ce au ultimul cuvânt de spus cu privire la posibila viitoare afacere a lui Jerbakja.

În referatul de aprobare a acestui proiect de hotărâre, arhitectul șef din primărie, Ligia Subțirică aprobă documentația și planul refăcut al lui Jerbaka.

„Prin documentație (proiectul lui Jerbaka) este reglementată o zonă cu funcțiuni mixte- UTR MY3 în care vor puteau fi amplasate construcții conținând dotări de interes pentru locuitorii din zonă. (…) În concluzie, propunerea de detaliere a funcțiunii zonei, în cea de funcțiuni mixte, zonă de locuințe și zone verzi corespunde modului în care s-au constituit și dezvoltat anterior străzile adiacente str. Bună Ziua și str. Fagului” se arată în expunerea de motive pentru aprobarea PUZ-ului ce îi permite lui Jerbaka să construiască proiectul imobiliar.

Ioan Rus și Năstase i-au dat cetățenia romana

În 2001 prim-ministrul României, Adrian Năstase aproba o Hotârâre de Guvern prin care  îi acorda cetățenia  româna  lui Farid Jerbaca. Cel din urmă era identificat ca și locuitor al orașului Cluj-Napoca cu cetăţenie siriană, fiind născut în localitatea Der Ezzor. Astfel că nu mare ne-a fost mirarea să vedem că acea Hotărâre de Guvern a fost contrasemnată de clujeanul Ioan Rus, aflat atunci pe funcția de Ministru de Interne și de către Ministrul Afacerilor Externe, Mircea Geoană.

Cetățeanul „model” transformat în bijutier penal

Din nefericire semnătura lui Ioan Rus la acordarea cetățeniei nu l-a salvat pe Jerbaca de DIICOT.

În 2008, tot Gazeta de Cluj scria că Farid Jerbaka era acuzat de  DIICOT că ar fi implicat în cazuri cu trafic de persoane și de aur.

Farid Jerbaka a fost acuzat în anul 2005 de săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, dar în anul 2007 când procesul a ajuns la Înaltă Curte de Casație și Justiție, procuratura  a retras recursul intentat inculpaților. Totuși, acest caz nu a fost singular în istoria penală a lui Farid. Celebrul bijutier iordanian a fost implicat într-un dosar de trafic cu bijuterii furate din Italia. Atunci, Farid a cumpărat mai multe podoabe din aur de la o rețea specializată în furturi de bijuterii, la prețuri derizorii.

Acesta, mai apoi, a vândut o parte din acestea la adevărată lor valoare, către diverși clienți, profitul obținut fiind substanțial. Respectivele bijuterii au fost cumpărate de la niște hoți, care au furat respectivele podoabe din Italia, din casă unor înstăriți italieni. Italienii au angajat o echipă de detectivi particulari care au mers pe “fir” până au ajuns la Farid. Încolțit și amenințat cu darea în vileag, Farid a apelat la prietenii din Poliție, care i-au recomandat să se “autodenunțe”.

Astfel, Farid a anunțat poliției că cineva i-a vândut bijuteriile furate. Legea spune că cel care se autodenunța, adică cel care colaborează cu organele de anchetă, nu se supune rigorilor legii. Totuși, Farid trebuia să anunțe poliția la momentul când respectivii hoți i-au vândut bijuteriile, nu după ce acesta le-a valorificat în interesul propriu.

În condițiile în care Farid a “colaborat” cu organele de anchetă, asupra să nu s-au depus acuzații. De altfel, era cunoscut faptul că acesta avea o relație strânsă de prietenie cu Toma Rus care l-a ajutat să „intre” puternic și să se impună pe piața clujeană de profil.

După acuzațiile DIICOT, Jerbaka a ales să dispară din radarul justițiarilor români și nu a mai avut nicio tentativă de afacere, deosebit de bănoasă până acum.