La nivel naţional, instituţiile publice au cheltuit pe vreme de criză peste 600 de milioane de lei pe servicii juridice. Marea parte a banilor s-au dus în conturile firmelor private de avocatură, juriştii angajaţi ai instituţiilor ocupându-se de rezolvarea problemelor cu statul. Prin birouri. În Cluj, 43 de instituţii care au birouri juridice proprii au angajat firme de avocatură pentru rezolvarea problemelor litigioase. Aceste instituţii clujene, în ultimii doi ani au băgat în conturile avocaţilor aproape un milion de lei. Datele oferite de un raport al Curţii de Conturi a României arată că Ministerul Transporturilor este fruntaş la virat bani în conturile birourilor de avocaţi. Printre clienţi se remarcă biroul de avocatură al Ceciliei Popa, care la doar trei ani de la intrarea în Baroul Bucureşti s-a căpătuit cu contractul pentru exproprierile necesare construirii unei părţi din mult aşteptata autostradă Bechtel.
“Curtea de Conturi a României apreciază că avem de-a face cu un fenomen negativ la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice care, deşi au în componenţa lor structuri juridice, cheltuiesc sume considerabile cu angajarea de servicii externe de avocatură, ceea ce reprezintă, în opinia noastră, o variantă neeconomicoasă de cheltuire a banilor publici”, arată raportul Curţii de Conturi a României. Pe de o parte, clasa politică perorează despre impasul în care se află ţară datorită crizei, a deficitului bugetar, etc, iar, pe de altă parte, aceeeaşi clasă politică, prin controlul exercitat asupra instituţiilor publice, varsă bani în conturile caselor de avocatură pentru o serie de servicii care ar putea fi asigurate de bugetarii plătiţi pentru a reprezenta statul în diferitele litigii.
Însă, angajaţii birourilor juridice spun că nu pot asigura câştigarea proceselor pentru că sunt prost plătiţi. Conform acestora, armatele de jurişti nici măcar nu sunt pregătite pentru a susţine procese complexe.
“În toată ţara sunt peste 3.000 de comune, circa 100 orase mai mari, 40 de consilii judeţene, 40 de case de pensii şi lista instituţiilor ar putea continua mult şi bine. Toţi au cel puţin un jurist care, prin lege, contrasemnează toate actele de personal, decizii patrimoniale şi alte chestiuni. Trebuie să se înţeleagă că oamenii ăştia nu sunt pregătiţi pentru procese civile. Dacă ar avea pregătirea necesară s-ar duce în avocatură, unde ar câştiga mult mai bine. Ca să vă faceţi o idee, la Casa Judeţeană de Pensii sunt cam 10 persoane în zona juridică, iar oamenii ăştia au zeci de procese pe zi, nu toate simple. Cei care critică acest sistem din interiorul lui, adică şefii, ar vrea ca un jurist cu 300 de euro să câştige pentru stat procese de milioane de euro. Poate ar vrea să reprezinte şi statul la CEDO!”, spune un jurist din cadrul unei instituţii publice din Cluj-Napoca.
La ministere, fără număr
La nivel naţional, raportul curţii de conturi arată că în ultimii doi ani au fost controlate 400 de instituţii publice care au cheltuit, în cadrul birourilor juridice proprii, 274,63 de milioane de lei, iar pe contractele încheiate cu firmele private de avocatură au cheltuit 317,85 de milioane de lei. Chiar dacă statul a cheltuit mai mult pe robele avocaţilor privaţi, acest lucru nu a dus, neapărat, la câştigarea litigiilor, iar la baza acestor rezultate a stat şi lipsa de interes arătată de reprezentanţii instituţiilor în urmărirea derulării proceselor.
“Angajarea unei societăţi de avocatură nu demonstrează, ca regulă, oportunitatea de a apela la asemenea servicii. Au fost decontate cheltuieli adiacente onorariilor stabilite în contracte, doar în baza unor referate, în puţine cazuri fiind ataşate şi documente. Autorităţile publice nu au urmărit activitatea firmelor de avocatură şi nu şi-au exercitat propriile drepturi. Notele de onorarii arată că în unele cazuri procesele erau de competenţa juriştilor proprii, fără a fi necesară angajarea unei firme externe. Un număr de 408 entităţi verificate au în structura organizatorică structuri cu profil juridic în care prestează activitate juridică 6.798 persoane. Cele mai mari cheltuieli cu firmele de avocatură au fost făcute de Ministerul Finanţelor şi de Compania Naţională de Autostrăzi şi drumuri Naţionale din România”, arată raportul. Astfel, CNADR, deşi dispune de 653 angajaţi cu specialitate juridică, a plătit aproape 100 de milioane de lei pe serviciile avocaţilor.
Cecilia şi Autostrada
Un caz special al cheltuielilor făcute de cei de la CNADNR este cel al cheltuielilor făcute cu o casă de avocatură care, în urmă cu circa opt ani, era necunoscută. Este vorba de “Cecilia Popa & Asociaţii" care are sute de contracte de consultanţă juridică cu statul în diverse domenii. Cecilia Popa, patroana casei de avocatură, a intrat în Baroul Bucureşti în 2001, iar în 2004 a obţinut un contract cu statul român, acela de a face exproprierile în cazul “Bechtel-Autostrada Transilvania”. În 2004 tariful minim pe dosar de expropriere se situa între 1.000 -1.500 de euro, iar potrivit unui articol din cadrul contractului, casa de avocatură era plătită şi în procente. Dacă valoarea terenului era de cinci miliarde de lei, avocatul încasa 500 de milioane de lei pe dosarul de expropiere. Numai în zona Clujului au fost peste 4.200 de cazuri. În afara de exproprierile pentru contractul Bechtel, Cecilia Popa a mai obţinut contracte de asistenţă juridică şi pentru alte tronsoane de drumuri, între care şi Autostrada Soarelui (Bucureşti-Constanţa). Pentru serviciile juridice presupuse de exproprierea a 826 de hectare de pe sectoarele 2B şi 3C ale autostrăzii Brasov-Bors, firma cu pricina a încasat deja 34,66 milioane RON de la CNADNR. În schimbul acestor bani a livrat numai 3260 de hotărâri de expropriere, aşadar preţul mediu plătit de CNADNR pentru semnătura pe o singură expropriere a fost de peste 10.600 de lei noi. Asta fără a pune în nici un fel la socoteală preţul efectiv de răscumpărare a suprafeţelor. Un alt contract cel puţin la fel de important este cel pentru exproprierea unor porţiuni de teren de pe traseul autostrăzii Bucureşti – Braşov, încheiat în 2005.
Conform MO, în 3 martie 2008, Cecilia Popa a făcut o donaţie către PDL în valoare de 49.000 de lei. În anul donaţiei, cabinetul a încasat peste 6,1 milioane de euro, potrivit Registrului de plăţi al CNADNR. De asemenea, 300.000 de euro au intrat în conturile avocaţilor sub formă de penalităţi pentru plata întârziată a unor facturi. În 2009, biroul Ceciliei Popa a încasat de la CNADNR 2,3 milioane de euro plus 10.000 de euro, penalizări la întârzierea plăţii unor facturi, potrivit aceluiaşi Registru.
Ea nu este singura care a câştigat de pe urma exproprierilor. Avocatul Toma Dragomir a făcut exproprierile de pe tronsonul dintre kilometrii 0 şi 62 al autostrăzii Bucureşti-Braşov, iar contractul încheiat a fost în valoare de 9,7 milioane de lei pentru exproprierea a 321 de hectare.
Avocata Simona Neagu, a primit un contract de asistenţă la semnarea contractului cu Bechtel, motiv pentru care a primit 5,2 milioane de euro. Ministerul Transporturilor a fost consiliat de consorţiul Louis Berger SAS, Louis Berger Group, Credinvest International Corporate Finance LTD şi Tuca, Zbârcea şi Asociaţii, valoarea contractului fiind de patru mililioane de euro pentru realizarea autostrăzii Ploieşti-Braşov.
Compania Deloitte Consultanţă Bucureşti va încasa circa 3,4 milioane de euro de la Hidroelectrica pentru a oferi producătorului de energie consultanţă în selectarea investitorilor care vor construi hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, proiect evaluat la peste un miliard euro.
Răzvan Robu
Culmea este că, majoritatea caselor avocaţiale nu sunt chiar atât de interesate să încheie contracte cu instituţiile publice. Mulţi dintre avocaţii angajaţi de stat îşi duc la îndeplinire diligenţele şi atât.
“Cine a zis că avocaţii angajaţi şi câştigă procesele respective?! La un angajament cu statul este nevoie să îi arăţi directorului instituţiei că tu ai depus toate eforturile respective, adică ai depus toate documentele respective. Însă, la susţinerea cauzei puţini avocaţi îşi dau silinţa pentru că nimeni nu plăteşte onorariul de succes, aşa că la ce bun! La orice proces, obligaţiile avocaţilor nu sunt de rezultat pentru că nu poţi comanda judecătorului să dea sentinţa favorabilă”, R. Tudor, avocat din cadrul Baroului Cluj.
Fireşte, Năstase a trecut la “secret”
Chiar dacă este vorba de bani publici, sumele nu se pot afla cu exactitate deoarece contractele sunt secrete. Această secretizare este stipulată în ordonanţa 60/2001, promulgată în timpul Guvernului Năstase şi stipulează că şefii instituţiilor statului pot alege, fără licitaţie, ce avocaţi să îi reprezinte şi că îi pot plăti, fireşte, …confidenţial.
