Biblioteca Academiei Române, filiala Cluj-Napoca – la marginea prăpastiei

Biblioteca Academiei Române, filiala Cluj-Napoca, se confruntă cu o situaţie greu de imaginat. După moartea managerului Ioan Chindriş, conducerea Bibliotecii a scăpat de sub control. Pe lângă faptul că instituţia a rămas fară manager, manifestările culturale au luat-o la vale şi lipsesc dotări esenţiale. Capitolul Resurse umane este de asemenea, la pământ, după spusele unor membrii ai Consiliului de Administraţie a Bibliotecii.

Prima încercare

Un prim „strigăt” de ajutor a fost adresat  de către mai mulţi angajaţi din Consiliul de Administraţie al Bibliotecii către Preşedintele Filialei din Cluj-Napoca, Emil Burzo. Nu doar o dată, ci „în repetate rânduri”. Însă Membrii Consiliului nu au primit niciun răspuns de la dânsul.

Ca să nu mai aducem aminte de faptul că în dosarul în care fostul director al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţelor de Muncă Cluj, Daniel Don, a fost arestat  în luna noiembrie pentru luare de mită şi fals în declaraţii se regăsesc legături cu Academia condusă de Burzo. În fapt,  6 din 10 proiecte aveau ca şi punct comun Academia Română Filiala Cluj-Napoca. Prin acestea se „sustrăgeau” fonduri europene cu ajutorul Asociaţiei Inceptus. Precizăm că Emil Burzo, la un moment dat şi-a făcut un micuţ cadou, mai exact un birou oficial de fonduri europene. Oare să fie o coincidenţă?

Se bat la porţi închise

Al doilea ajutor pe care Administraţia Bibliotecii  l-a cerut era adresat Preşedintelui Academiei Române, Ionel  Valentin  Vlad. Cel din urmă a intrat pe postul executiv în luna aprilie a anului 2014. Ne întrebăm ce  ocupaţii prioritare are distinsul Valentin Vlad dacă  nu a fost capabil ca în 3 luni de zile să le ofere măcar un răspuns angajaţilor de la Biblioteca Academiei din Cluj.

„Pentru că Domnul Academician Ionel Vlad, mult prea ocupat cu probleme mai interesante decât a unor muritori de rând ai Bibliotecii Academiei din Cluj, nu s-a sinchisit să ne dea un răspuns la apelul nostru, singura speranţă pe care o avem este presa,” spun membrii Consiliului Bibliotecii într-o scrisoare transmisă redacţiei Gazeta de Cluj.

Nimeni nu ştie nimic. Nici Bucureştiul.

Carmen Dobre, de la biroul de presă al Academiei Române, a fost întrebată de Gazeta de Cluj cine este manager, aceasta a răspuns:

„Ştiu că managerul a murit, şi de atunci nu ştiu ce s-a întâmplat. Nu ştiu să vă zic cine e. Trebuie să sunaţi la Biblioteca din Cluj, ei pot să vă răspundă. Eu nu am numărul, dar îl găsiţi pe internet.”

Şi vin acum cu întrebarea, cum adică nu se ştie cine este managerul şi cum să nu aibă nici măcar numărul de telefon al filialei din Cluj?! Ce se întâmplă cu activitatea de pe „teren”, dar mai ales, ce se întâmplă cu comunicarea dintre filiala din Cluj şi cea de la Bucureşti?

Având în vedere că momentan Biblioteca Academiei nu dispune de manager, este condusă de Zita Haiduc, care ocupă postul de şefă de serviciu din anul 2006. Conform CV-ului care se găseşte pe internet, înainte să ocupe postul de şefă de serviciu, dânsa a ocupat postul de bibliotecară timp de 10 ani, iar înainte a lucrat pe postul de inginer.

„Această doamnă Haiduc dispune după bunul său plac de toată libertatea pentru a face angajări sau promovări pe posturi bine plătite, a unor persoane mai puţin competente care lucrează pentru dezvoltarea personală a domniei sale sau care îi fac anumite servicii… „Aşa cum spun şi consilierii bibliotecii în scrisoarea către Preşedinte, doamna Haiduc nu are în spate experienţa necesară pentru a conduce o Bibliotecă Academică. Să nu pierdem din vizor faptul că este nora stimabilului academician Ionel Haiduc.

Condiţii inumane de lucru, dar şi îngrijirea necorespunzătoare a cărţilor

În scrisoare, Consilierii precizează următoarele: „Un alt aspect este legat de starea jalnică a depozitelor de carte! Condiţiile de păstrare a colecţiilor speciale sunt critice, fără sistem de ventilaţie, aerisire, etc. Condiţiile de muncă sunt la fel: praf, mizerie, frig, mucegai, etc.”

Întrebată de Ziar de Cluj ce părere are despre reclamaţiile aduse, doamna Haiduc răspunde:

“Sunt surprinsă din multe puncte de vedere de această reclamaţie. Nu este foarte fondată. În ceea ce priveşte depozitele de carte, avem un sistem de ventilaţie. Depozitele nu se află într-o stare deplorabila. S-au facut controale acolo, inclusiv din partea celor de la Protecţia Muncii. S-au luat şi analize bacteriologice, totul în cursul anului trecut. Nu este absolut nici un pericol pentru angajaţi. La noi este curat, se poate verifica. Există încălzire, dar probabil că temperatura în birouri nu este cea mai optimă. Fiecare şi-ar dori să fie mai cald. Nu este o situaţie nouă, e o situaţie mai veche. Sunt 18-19 in birou. Se poate să fie mai cald, dar asta este situaţia, nu este nimic deosebit”.

Tot din scrisoare, oamenii se mai plâng şi de faptul că studenţii, doctoranzii şi oricine doreşte să aibă acces la informaţie pentru că Zita Haiduc a închiriat mai multe săli pentru propriile sale nevoi.

“Sala nu a fost închiriată, deci termenul este cu totul si cu totul inadecvat. Proiectul a fost coordonat de Academia din Iaşi şi în cadrul acestuia, sala pe care am pus-o la dispoziţie şi care a primit toate acordurile de funcţionare a fost modernizată. Deci nu s-a închiriat, ci s-a modernizat, la fel  ca şi un birou. Implicaţia mea în acest proiect, în care m-am înscris alături de alte colege din bibliotecă a fost ca am avut parte de acest curs”, a declarat şefa bibliotecii.”

De asemenea neagă şi faptul că nu au mai avut loc evenimente: ” Noi în fiecare an avem un calendar expoziţional. Aproape în fiecare lună avem o expoziţie, iar anul trecut a avut loc şi un târg de carte, cu ocazia Zilelor Academice. Colegii care au dorit s-au putut înscrie la manifestări. Nu am făcut o sesiune publica a noastră, ci am organizat acest târg de carte ştiinţifică, la care au participat numeroase edituri. S-a şi publicat un rezumat al sesiunilor, al calendarului ştiinţific, deci colegii publică şi nu văd nici un impediment. Cine a dorit, a putut participa intr-una la orice.”

Angajaţii Bibliotecii nu-şi doresc altceva decât să aibă un manager care să aibă experienţa potrivită pentru a putea conduce o bibliotecă cu un asemenea renume. Să aibă cele necesare şi indispensabile unei biblioteci, mai exact xerox şi un scanner, lucuri de care momentan duc lipsă. Şi nu în ultimul rând să aibă condiţii decente de lucru şi să fie trataţi cu respect.

Cine este Emil Burzo?

Emil Burzo a început ca şi membru corespondent al Academiei Române din anul 2003. Burzo a devenit, ca prin magie, membru corespondent la vârsta de 68 de ani, în condiţiile în care la acea vreme nu puteai obţine acest titlu decât până în vârsta de 65 de ani, conform statutului instituţiei. „Curajul ” dânsului însă nu s-a oprit aici. El este din anul 2009 Preşedinte al Bibliotecii Academiei Române, filiala Cluj-Napoca. Cu toate acestea, el este incapabil să rezolve astfel de probleme care, să fim serioşi, nu sunt imposibile de rezolvat pentru Burzo.