Sefii Muzeului de Istorie au batut palma cu UBB

Clădirea Muzeului Naţional de Istorie de pe strada Daicoviciu a fost pentru o perioadă îndelungată un termen de dispută dintre oficialii Universităţii Babeş-Bolyai, care au revendicat în instanţă imobilul, şi reprezentanţii Muzeului de Istorie, care i-au dat afară din clădire. Pe vremea când la cârma instituţiei de cultură era şefă Viorica Crişan a început o ceartă care s-a stins numai săptămâna trecută. Universitatea va avea două săli, muzeul restul, iar Ministerul Culturii va plăti finanţarea pentru restaurarea clădirii. Pactul care urmează să fie semnat în această săptămână va fi irevocabil.

Clădirea Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei este în momentul de faţă restaurat. Firma care se ocupă de această lucrare este Artex, despre care Gazeta de Cluj v-a prezentat în repetate rânduri că este urmărită de către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. Oficialii Muzeului de Istorie au declarat că au cerut companiei să ofere explicaţii pentru ce s-au primit milioane de euro până în prezent. Problema principală era până în prezent faptul că lucrările nu puteau continua până când situaţia juridică a clădiri era clarificată. Dacă fosta conducere a muzeului, Viorica Crişan, a pus “paie” pe foc şi a pus presiune asupra universităţii, Ioan Piso a liniştit apele cu oficialii Universităţii.

Milioane de euro, pe opera de artă

Şmecheria practicată de cei de la Artex este una complet lăudabilă, însă nu pe atât de morală. Putem să ne amintim vorba “nu e prost cine cere, e prost cine dă”. Oficialii Artex au cerut pentru aşa-numitele “opere de artă“. Înţelegem că toată lumea este artist în ziua de astăzi, însă dubios este că aceste opera de artă nu îşi arată efectul în realitate. Astfel, dacă firma care trebuie să renoveze clădirea MNIT ar lucra mai mult la refacerea propriu-zisă şi nu s-ar ocupa de opere de artă, ar fi în interesul cetăţenilor. Oricum, conducerea instituţiei de cultură a cerut explicaţii pentru sumele cheltuite până în prezent şi un desfăşurător al lucrărilor care urmează să fie făcute.

Clădirea, câştigată definitiv

Directorul MNIT, Ioan Piso, a explicat pentru cititorii Gazetei de Cluj cum au decurs negocierile. “Au existat într-adevăr câteva divergenţe în timpul întâlnirii cu reprezentanţii universităţii, însă le-am rezolvat pe parcurs. Actul pe care îl vom semna arată că ei îşi retrag definitiv dreptul asupra întregii clădiri, iar noi le vom da anumite spaţii din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. Noi suntem foarte bucuroşi că ne-am recâştigat clădirea”, a declarat Ioan Piso. La întâlnirea cu oficialii MNIT, din partea universităţii au participat prorectorul Nicolae Bocşan, decanul Facultăţii de Istorie, Ovidiu Ghita, şi profesorul Nicolae Sabău. Toate personajele sus menţionate fac parte din cercul istoricilor, cunoscut fiind faptul şi că anumite personaje sunt “controversate”. Deci între istorici discuţia putea să fie doar prietenoasă şi colegială.

Portretul negociatorilor

Dacă Nicolae Bocşan este apropriat de-al rectorului UBB, Andrei Marga, Ovidiu Ghitta este pe cealaltă parte a baricadei, sprijinindu-l pe urmăritul penal Toma Rus şi oferindu-i un loc călduţ de profesor. De asemenea, Ovidiu Ghitta este “la cuţite” cu Andrei Marga, după ce l-a dat în vileag că este cercetatul penal. Cel mai inocent dintre cei trei este probabil Nicolae Sabău, şeful secţiei de Istoria Artelor de la Facultatea de Istorie. Pe de altă parte, Sabău era cel mai interesat de subiect deoarece sediul secţiei pe care o conduce are sediul în clădirea MNIT.

Noul sediu al MNIT: Melody, Continental sau Primăria

Directorul MNIT a sugerat mai multe locaţii pentru ca muzeul să devină unul european: clădirea Melody, fostul hotel Continental sau chiar vechea clădire a Primăriei. Piso susţine că aceste clădiri ar fi propice pentru un muzeu european într-o capitală culturală europeană şi că în acest context obiectele de patrimoniu ar putea să fie ţinute toate în sediul de pe Daicoviciu.

Tiberiu Hrihorciuc