“Mica reforma in justitie”-haos si confuzii

La sfârşitul lunii trecute au intrat în vigoare o serie de prevederi legislative intitulate generic “mica reformă din Justiţie”. Cele mai interesante prevederi sunt cele care schimbă procedura de aplicare a Codului de procedură Penală. De acum încolo, inculpaţii ajunşi în faţa judecătorului, dacă îşi recunosc vina, pot beneficia de reduceri de pedeapsă care pot ajunge şi la un sfert din minimul pedepsei aplicate pentru fapta de care cei din boxă sunt acuzaţi. Cei din interiorul sistemului spun că noile texte vor genera destule confuzii, dar că, în mod sigur, perioada de judecare a unui proces va fi simţitor scurtată.

În prima zi (25.11.2010, n.red) de la intrarea în vigoare a noilor prevederi legale, în sălile de judecată a proceselor penale de la Judecătoria Cluj-Napoca cei din boxa acuzaţilor împreună cu avocaţii lor erau într-o stare de degringoladă. Cei mai mulţi inculpaţii, “seduşi” de reducerea pedepselor dacă îşi recunosc fapta au început să devină “buni creştini” în faţa judecătoarei Beatrice Birău. Majoritatea celor din boxă erau acuzaţi de furt, înşelăciune sau vătămare corporală. Conform noilor reglementări, pe lângă reducerea pedepselor cu o treime sau o pătrime din minim, procesul se poate termina şi într-o sigură zi. Acest lucru este posibil pentru că, dacă inculpatul îşi recunoaşte pedeapsa, judecătorul poate emite o sentinţă fără a mai audia martorii şi fără a mai administra probele din caz. Cu toate acestea, avocaţii prezenţi în sală au întrebat-o pe Birău cum se poate emite o sentinţă dacă judecătorul nu administrează probele din dosar, sau nu audiază martorii. În replică, Beatrice Birău le-a spus avocaţilor din sală că noile prevederi sunt publice şi nu va ţine un curs de procedură penală.

“dreptul nu este confiscat de judecători”

Conform judecătorului Cristi Danileţ, noile texte au început să genereze o serie de confuzii.
“Sunt texte noi care creează confuzii, sunt deja interpretări diferite de la unele la altele. Eu cred că este bine ca cei implicaţi în aplicarea noii legi – mă refer în special la judecători, procurori, avocaţi, mediatori – să conceapă foruri comune de dezbatere. Din păcate, deşi există recomandări internaţionale cu privire la astfel de modalităţi de întâlnire, deşi există instituţii care ar putea colabora, încă nu există o cultură a formării continue comune. Dreptul nu este confiscat de judecători. Noi ne dorim procurori bine pregătiţi şi avocaţi care să ştie legea şi jurisprudenţa,si care să ne ajute astfel în aplicarea ei unitară şi în judecarea eficientă a cauzelor. De aceea, aş îndruma colegii să demareze activităţi comune cu celelalte profesii juridice. Începutul poate fi Legea 202/2010, care să continue apoi pe chestiuni de deontologie şi etică, după exemplul rămas izolat, din păcate, al AMR Cluj din 2007, şi neapărat pe noile coduri”, este de părere magistratul Danileţ.

Noi amenzi pentru avocaţi

Conform avocaţilor, prin intermediul acestei “mici reforme”, judecătorul poate dispune sancţionarea cu 5.000 de lei (amendă judiciară a părţii) avocatului care formulează cereri nejustificate pentru avocaţi. Acest lucru poate genera o serie de abuzuri.
“La articolul 198 din Codul de procedură penală privind faptele sancţionabile cu amendă judiciară s-a adăugat la alineatul 4, litera k), următorul cuprins: “abuzul de drept constând în exercitarea cu rea-credinţă a drepturilor procesuale şi procedurale de către părţi, reprezentanţii legali ai acestora ori consilierii juridici.” Cu alte cuvinte, dacă ai formulat o cerere de recuzare sau o excepţie ,şi ea ţi-a fost respinsă, rişti o usturătoare amenda. În mod normal, pentru a fi amendat, ar trebui să se dovedească reaua-credinţă nu prin argumentul că ţi s-a respins cererea, ci prin dovezi că ai formulat-o în scop de a abuza de dreptul tău. Ori, avocatul nu are cum să fie de rea-credinţă şi cu atât mai puţin partea care are dreptul de a-şi face apărarea prin orice mijloace legale. Ceea ce s-a introdus seamănă extrem de mult cu o intimidare a judecătorilor”, spune un avocat clujean.

Haos prin e-mail

Florian Giurcă, specialist jurist, consideră că noile reglementări vor aduce haosul în rândul justiţiabililor.
“Este adevărat că se doreşte accelerarea soluţionării proceselor, dar practic legea asta aruncă totul în aer. Judecătorii şi procurorii vor fi disperaţi, vor încerca să judece cu toate modificările astea în faţă, pe care le vor corobora cu celelalte aflate în vigoare. Dacă până acuma existau erori şi Codurile erau de peste 100 de ani în vigoare, gândiţi-vă ce va ieşi după modificarea asta. Fiecare va avea soluţia lui, se vor casa zeci de hotărâri, practica va fi neunitară şi mai rău decât până acum! De fapt va dura enorm până se va realiza o nouă jurisprudenţă în materie. Notarii obţin o nouă sursă de venituri, ofiţerul de stare civilă va putea desface toată ziua căsătorii, că e la liber divorţul, mediatorii vor da consultanţă cu zecile, pe zi, pe gratis. Nu credeam că voi apuca să văd o astfel de aberaţie! Termene de pe o zi pe alta?! Citare prin e-mail? De fapt mă mir că nu obligă toata lumea din mediul rural să îşi facă adresă de e-mail”, consideră juristul.

Mica reformă în Justiţie se răsfrânge asupra
Codului de procedura civilă,
Codului familiei, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti,
O.G. nr. 66/1999 pentru aderarea României la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961 (art. 2),
Legii nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale (art. 57 alin. 1),
Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ (art. 4 alin. 1),
Legii nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat,
Ordonanţei de Guvern nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor (art. 34 alin. 2), Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice,
Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice,
Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (art. 26 alin. 3),
Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989,
Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale (art. 132 alin. 9),
Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator,
Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru – art 23 alin. 21 se abroga,
OUG nr. 212/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru (Articolul III se abrogă),
Codului de procedură penală,
Legii nr. 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism,
Codului penal al României,
Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe (art. 145 alin. 3 se abrogă).

Răzvan Robu