Modificarea Codului Muncii: inutila si putin probabila

Noul Cod al Muncii este încă unul dintre proiectele legislative ale guvernului Boc puternic contestate de părţile implicate. Atât asociaţiile patronale, cât şi sindicatele, au argumente împotriva prevederilor preconizate de Executiv din această lege.

Majoritatea prevederilor sunt în avantajul patronilor

Majoritatea articolelor cuprinse în proiectul Codului Muncii sunt în avantajul angajatorului. Noul act legislativ prevede extinderea perioadei pe care pot fi încheiate contractele de muncă pe perioadă determinată de la doi la trei ani, măsură căreia sindicaliştii se opun vehement, pentru că aceasta ar fragiliza condiţiile de muncă. De asemenea, se va prelungi perioada de probă, a perioadei de previz, precum şi posibilitatea angajatorului de a suspenda contractele de muncă ale angajaţilor care fac grevă. Salariile compensatorii în cazul concedierii au fost eliminate, iar limitarea la trei contracte succesive de muncă pe durată determinată a fost de asemenea scoasă din Codul Muncii. Pe posturile restructurate vor putea fi angajate alte persoane, spre deosebire de prevederile actualei legi, care impune o perioadă de cel puţin nouă luni în care firma nu poate face angajări pe aceleaşi locuri de muncă după disponibilizări colective.

Există şi articole în favoare angajaţilor, însă mai puţine decât cele care favorizează angajatorii. Angajatul nu mai poate fi sancţionat prin suspendarea contractului de muncă şi angajatorul este obligat să-i elibereze documente care atestă activitatea, vechimea şi specialitatea sa. La angajare, nou-venitului i se vor preciza prevederile contractului colectiv de muncă sub incidenţa căruia intră, fişa postului cu specificarea atribuţiilor şi criteriile de evaluare a activităţii profesionale. La disponibilizările colective, criteriul principal va fi de acum performanţa, şi nu criteriile sociale.

Proiectul Codului de Muncă prevede că munca suplimentară se va putea compensa cu zile libere în următoarele două luni după efectuarea acestor ore, iar concediul fracţionat minim scade la 10 zile lucrătoare consecutive, în loc de 15 zile, cum este acum.

Executivul susţine că toate aceste modificări sunt necesare pentru că actualul Cod nu mai corespunde realităţilor economice şi sociale ale României, iar schimbarea legislaţiei a fost asumată şi în acordul cu FMI. Principalul rol al acestui act normativ este flexibilizarea relaţiilor de muncă şi stimularea mediului de afaceri concomitent cu protecţia salariaţilor.

Prevederile legii îi vizează şi pe sindicalişti. Liderii sindicali pot fi acum daţi afară pentru “necorespunderea profesională”. „Este foarte simplu să aranjezi din condei evaluarea profesională a cuiva şi să spui că s-a deprofesionalizat sau mai ştiu eu ce. Au făcut asta la insistenţa domnilor din companii care doresc să-i poată pună pe liber pe liderii colţoşi”, a declarat vicepreşedintele BNS, Ovidiu Jurcă, citat de Adevărul.

Clujul se opune, dar cu rezerve

Şeful sindicatului Cartel Alfa, Grigore Pop, a declarat pentru Gazeta de Cluj că acest proiect nu va putea fi adoptat, iar dacă acest lucru se întâmplă totuşi, în România va fi grevă generală. “Vă daţi seama că nu putem fi de acord cu aşa ceva. Codul muncii este un set de legi care ar trebui să apere angajaţii. Modificarea acestuia este o întoarcere la sclavagism, în condiţiile în care patronul poate dispune de angajat oricând. Până la urmă o să ne trezim că am lucrat 20 de ani degeaba, am lucrat 100 de ani degeaba. Noul Cod al Muncii nu va putea fi adoptat. Dacă acest lucru se întâmplă, marea masă de salariaţi trebuie să iasă în stradă şi să facă grevă generală”, a declarat Pop. Acesta este de părere că modificările aduse actului normativ sunt în folosul marilor companii care îşi desfăşoară în ultimii ani activitatea în România. “Noi ne spunem părerea, le atragem atenţia, iar dacă vor încerca să îl adopte prin asumarea răspunderii, va fi grevă generală ca în Grecia. Doamne fereşte să se întâmple aşa, asta ne mai lipseşte”, a adăugat liderul sindical.

Deputatul PDL de Cluj, Mircia Giurgiu, se declară împotriva acelor modificări care reduc drepturile angajaţilor. “Cele mai mari drepturi le are angajatorul, în afară de faptul că e sprijinit de Codul Muncii, salariatul nu are prea multe surse de protecţie. Şi acum angajatorul face numai ce doreşte, nu cred că este necesară modificarea legii”, a declarat pentru Gazeta de Cluj deputatul. Acesta este de părere că prevederile actualei legi sunt cele mai bune şi nu are nici un sens să fie modificate. Întrebat de ce crede că se doreşte schimbarea Codului Muncii, Giurgiu a explicat că “se tot plâng patronii că nu pot să dea afară oameni, deşi peste tot se fac concedieri, nu cred că îi opreşte cineva. Nu e bine ca angajaţii să nu mai aibă nici un drept, să lucreze pe gratis până la urmă”.

Mate Andras Levente, deputat UDMR de Cluj, se declară un susţinător al proiectului de modificare a Codului Muncii, însă cu reţinere la anumite puncte. În primul rând, arată acesta, nu este de acord cu posibilitatea de a desface mai uşor contractul de muncă, pentru că îl lipseşte pe angajat de protecţie. În al doilea rând, Mate consideră că este binevenită posibilitatea de a încheia contracte de muncă pe perioade mici deoarece astfel se poate preveni munca la negru şi salariatul beneficiază de protecţia pe care i-o conferă legea.

Senatorul Marius Nicoară nu s-a putut pronunţa asupra acestui proiect de lege deoarece acesta nu a fost încă înaintat oficial, însă consideră că prevederile privind contractele de muncă pe perioadă determinată reprezintă o practică larg răspândită în Europa şi este posibil ca investitorii şi anagajatorii să aibă nevoie de o asemenea lege. În ceea ce priveşte posibilitatea patronilor de a suspenda contractul de muncă în cazul în care salariatul intră în grevă, Nicoară are încredere că sindicatele se vor lupta pentru ca un asemenea articol să nu fie adoptat.

Şanse reduse de a fi adoptat

“Prevederile din proiectul Codului muncii provin în exclusivitate de la Consiliul Investitorilor Străini (CIS), o structură care nu are ce să caute în România. Într-o ţară a UE, nu are ce să caute un asemenea  consiliu”, a declarat Dan Matei Agathon, vicepreşedintele Alianţei Confederaţiilor Patronale din România, citat de Capital. Atât CIS, cât şi Camera de Comerţ Româno-Americană sunt arhitecţii acestui act normativ, potrivit declaraţiilor Ministrului Muncii, Ioan Botiş. Ministrul a mai arătat că se doreşte o dicuţie cu sindicatele şi patronatele pentru elaborarea unei forme finale a legii, însă aceştia se opun oricărei forme de dialog dacă aceasta implică modificarea actualului Cod al Muncii. Agathon a mai declarat că atât pentru patronate, cât şi pentru sindicate, prioritare sunt alte şase legi – a contractului colectiv de muncă, a Consiliului Economic şi Social (CES), a conflictelor de muncă, a sindicatelor, a patronatelor şi a negocierii contractelor colective de muncă – şi abia „după ce vom stabili cele şase legi, am putea discuta şi de o modificare a Codului muncii. Nu am discutat şi nu vom discuta altă modificare făcută de altcineva în afară de sindicate şi patronate“, arată acesta.

Modificări ale Codului Muncii