Pe dealul Sf. Gheorghe rasare un parc de energie verde

Proiectul Parcul Tineretului este încă una dintre iniţiativele de parteneriat în domeniul imobiliar ale Primăriei care nu s-a mai concretizat. Consilierii Locali au aprobat săptămâna aceasta reconversia acestui proiect imobiliar într-un parc fotovoltaic.

În 2006, Primăria Cluj-Napoca a încheiat un parteneriat cu Polus Real Estate pentru construcţia Parcului Tineretului, o investiţie estimată la 500 de milioane de euro. Proiectul consta într-un cartier de locuinţe pe 203 hectare, puse la dispoziţie de municipalitate. Partenerii s-au angajat atunci să livreze Consiliului Local 384 de locuinţe sociale, din cele 6.000 preconizate.

 

Pentru parcul fotovoltaic Consiliul Local oferă un teren de 198 de hectare în schimbul a 30% din energia verde produsă de panourile care vor fi montate aici. Aceasta va fi folosită pentru iluminatul public din oraş şi pentru spitalul municipal pe o durată de 49 de ani. Pe restul de cinci hectare, din economiile realizate, estimate la un milion de euro anual, municipalitatea plănuieşte să construiască locuinţe sociale cu fonduri de la bugetul local.

 

Aurora Ţărmure, secretarul muncipiului, le-a explicat consilierilor locali că partenerul Primăriei nu a mai reuşit să contracteze finanţarea necesară realizării proiectului, motiv pentru care a căutat o variantă mai bună de valorificare a terenului. Investitorul Polus Real Estate a notificat municipalitatea, printr-o adresă oficială semnată de Florin Cionca, preşedintele Consiliului de Administraţie al societăţii Cartierul Tineretului, că a identificat parteneri privaţi – WWS Energy Development LLC şi Green Energy Holding LLC – împreună cu care poate crea în termen de un an un parc fotovoltaic pe terenul de pe Dealul Sf. Gheorghe.

 

Opoziţia s-a arătat nemulţumită de faptul că această decizie s-a luat cu atâta uşurinţă. Consilierul local Steluţa Cătăniciu a declarat că din punctul de vedere al liberalilor, ar fi trebuit să se găsească un alt teren pe care să fie construit parcul fotovoltaic. În plus, aceasta a arătat că articolul 6 din contractul-cadru, la litera b, prevede că încetarea contractului poate avea loc în cazul în care, din motive independente de cele două părţi, există imposibilitatea de a termina proiectul. “Foarte mulţi clujeni şi-au pus speranţele în acest proiect. Dacă partenerul primăriei nu a mai putut obţine finanţarea, atunci contractul încetează de drept. Noi nu putem introduce o a treia parte în acest contract. Încălcăm legea şi sărim peste o nouă licitaţie care trebuie făcută, mai ales pentru că există aceşti investitori interesaţi de care ne spuneţi”, a afirmat Cătăniciu.

 

Radu Moisin a explicat, în replică, faptul că municipalitatea are deja un punct de vedere oficial de la Agenţia Naţională pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice, în care se arată că astfel de parteneriate nu intră sub incidenţa Ordonanţei 34 privind achiziţiile publice,  motiv pentru care nu era nevoie de rezilierea contractului şi nici de o nouă licitaţie pentru amenajarea parcului energetic.

La proiectul de hotărâre privind reconversia proiectului imobiliar Cartierul Tineretului s-a adus un amendament prin care se solicită efectuarea unui raport de evaluare în care să se stabilească exact cantitatea de energie verde de care va dispune anual municipalitatea în urma acestei tranzacţii. “Concret, se vor evalua cele 384 de locuinţe sociale pe care Polus Real Estate urma să le livreze primăriei şi suma rezultată va echivala cu o anumită cantitate de energie. Aceasta o va primi primăria, anual, timp de 49 de ani”, a arătat consilierul Marcelus Suciu, membru în Comisia juridică.

 

Proiectul a fost votat, împreună cu amendamentul formulat de Comisia Juridică, cu patru abţineri din partea reprezentanţilor opoziţiei prezenţi la şedinţa Consiliului Local: social democraţii Gheorghe Vuşcan şi Remus Lăpuşan şi liberalii Steluţa Cătăniciu şi Teo Peter.