Seful CIA, la Cluj-Napoca

Presedintele american, George W. Bush, l-a numit saptamana trecuta pe generalul Michael Hayden in functia de director al CIA, declansand o posibila confruntare cu unii membri ai Congresului, nemultumiti ca un militar de cariera a ajuns la conducerea unei agentii de informatii civile. Hayden il va inlocui la sefia CIA pe Porter Gos, care a demisionat dupa doi ani la conducerea CIA. Hayden este al doilea militar la conducerea CIA, dupa amiralul Stansfield Turner, care a fost sef al CIA in perioada 1977-1981.

Generalul Michael Hayden , 61 de ani, provine din randul fortelor aeriene, fiind un militar de cariera. Hayden este un fin cunoscator al Europei de sud-est, in special al Bulgariei si Romaniei. Acum 23 de ani, Hayden era atasat militar la Sofia, pozitie din care a avut numeroase contacte cu viata sociala si informationala din Balcani. Mai mult, Hayden vorbeste bine limba romana si, surpriza, este familiarizat cu judetul Cluj. In 1983, Hayden a vizitat Cluj-Napoca si Dej, el aflandu-se intr-o calatorie spre manastirile din Moldova. La vremea respectiva, Hayden a poposit doua nopti la Cluj-Napoca si o noapte la Dej. Vizita lui Hayden in Romania a fost catalogata ca fiind una privata si in interes pur personal – ca o mica excursie – dar este extrem de putin probabil ca Hayden, un ofiter american in plin Razboi Rece, sa fi poposit doua nopti la Cluj-Napoca doar de dragul vizitarii monumentelor de interes turistic. Pe atunci, din Europa de Est, cele mai „interesante” tari erau Romania si Bulgaria, care erau considerate ca zona-tampon („ultimul val”) in fata Marelui URSS.

Numirea lui Hayden in fruntea CIA a starnit criticile senatorilor americani, care se tem de militarizarea CIA. De asemenea, senatorii s-au declarat ingrijorati de faptul ca Hayden a fost implicat in programul NSA de interceptare a mesajelor electronice si a convorbirilor telefonice ale cetatenilor americani. Michael Hayden este expert in spionaj si este mana dreapta a directorului national de informatii (DNI), John Negroponte, care supervizeaza cele 13 agentii americane din domeniul informatiilor, intre care si CIA, FBI, Pentagon sau NSA. Inainte sa lucreze cu Negroponte, generalul Hayden a condus Agentia pentru Securitate Nationala (NSA), unde a supervizat controversatul program de interceptari ale convorbirilor telefonice ale cetatenilor americani in cadrul luptei impotriva terorismului. NSA a monitorizat atat apelurile internationale, cat si apelurile interne, in virtutea identificarii mai rapide a elementelor care pot avea legatura cu Al-Qaeda. NSA a obtinut date de la operatorii de telefonie mobila, referitoare la numerele de telefon apelate de abonati sau de la care au fost apelati. Problema sensibila este supravegherea apelurilor interne, asupra carora NSA nu are mandat. NSA este prima agentie de informatii din lume care a recunoscut propriile greseli si, mai ales, este prima care a recunoscut implicarea in activitati pe care populatia le poate atribui ca fiind amestec in viata intima. Hayden a fost coordonator operativ timp de sapte ani pe Europa de Est. Nu se stie sigur daca pentru Pentagon sau pentru NSA. Cert este faptul ca NSA se ocupa exclusiv de informatii, operativii NSA fiind cei care stiu sa creeze mijloace de captare a informatiei. Concret, fara NSA celelalte servicii – interne si externe – ar fi in mare impas. Astfel, este deci posibil, ca Hayden sa fi activat pe linie „neoficial militara”, pentru NSA, ca o conexiune cu alte departamente ale apararii, adica sa fi fost operator de echipe mixte.

Intre serviciile americane de informatii exista o lupta surda si continua, iar dansul serviciilor americane de informatii este unul extrem de interesant. Lupta aceasta nu este strict pentru o anume suprematie. Este vorba despre o lupta pentru bani, fonduri guvernamentale, o lupta pentru oameni de valoare si pentru logistica. Pe de o parte, unii contestatari ai lui Hayden se tem de faptul ca prin numirea generalului la CIA Pentagonul incearca sa-si extinda influenta asupra serviciilor de informatii. O dovada in acest sens este faptul ca de-a lungul perioadei cat a fost director al CIA, Goss a pierdut unele lupte cu agentiile de informatii rivale, in special cu Pentagonul lui Donald Rumsfeld, iar acum „latura militara”, Pentagonul, vrea victoria finala, prin aducerea unui militar de cariera, Hayden, la sefia CIA. Pe de alta parte, alti analisti considera ca Hayden va fi tocmai arma prin care DNI si CIA vor ingenunchia Pentagonul. La un an dupa ce Porter Goss a devenit sef al CIA, Bush l-a numit pe John Negroponte director al serviciilor americane de informatii (DNI). Sarcina lui Negroponte era sa determine serviciile de informatii sa lucreze impreuna si sa faca schimb de informatii. Negroponte a dus mereu o lupta cu agentiile rebele, printre care CIA, FBI si Pentagonului, incercand sa le supuna pe acestea. De asemenea, de notat este si faptul ca aceste agentii se razboiau atat cu DNI, cat si intre ele. Incepand cu ianuarie 2006, Negroponte si Hayden (fost sef al NSA pana in 2005 si apoi mana dreapta a lui Negroponte) au „penetrat” adanc CIA. In aprilie, Hayden a anuntat ca DNI va prelua sarcina importanta a analizei fenomenului terorist unul dintre rolurile pe care CIA le pastrase cu sfintenie de mai multi zeci de ani. Astfel, venirea lui Hayden la sefia CIA, poate fi considerata o extindere a imperiului in plina ascensiune a lui Negroponte. Iar plecarea lui Goss de la CIA este o victorie a lui Negroponte in ingenunchierea rebelei CIA. In aceste conditii, nu mai putem vorbi despre o lovitura finala si mortala a Pentagonului lui Rumsfeld asupra CIA, ci tocmai invers, de o lovitura decisiva a DNI asupra Pentagonului. Plecarea lui Goss si „imblanzirea” rebelei CIA de catre Negroponte face ca urmatoarea confruntare a DNI sa fie cea cu Pentagonul. Numai ca lupta cu CIA a fost doar o incalzire. Rumsfeld este puternic. Dar de data aceasta Negroponte va avea un aliat in persoana lui Hayden.

Numirea lui Hayden in fruntea CIA, precum si afinitatea sa pentru Europa de Sud-Est si in special pentru Balcani este, pe de o parte, cu atat mai interesanta, pe de alta parte, cu atat mai explicabila, cu cat serviciile de informatii americane vor avea acces, incepand de anul viitor si la bazele de date ale operatorilor de telefonie din spatiul european. Ca urmare a Legii retinerii de date care a intrat deja in vigoare in spatiul UE,  operatorii de telefonie mobila sunt obligati ca din 2007 sa retina datele privind numerele apelate de abonati sau de la care au fost apelati timp de minimum sase luni. Potrivit unor surse, luna trecuta, inalti oficiali americani si europeni din domeniul informatiilor s-au intalnit la Viena pentru a discuta protocoale de acces pentru americani la bazele de date ale furnizorilor europeni de comunicatii. Promotorii acestui program au fost francezii, inca de la inceputurile telefoniei mobile, dupa care serviciul secret britanic, MI5, s-a alaturat programului. Francezii aveau nevoie de informatii intrucat il vanau pe celebrul terorist Sacalul, care – ca orice terorist de bun simt – a fost creat de serviciile secrete. Problema a fost ca Sacalul a „dezertat” la rusi, care dadeau mai multi bani si, mai ales, ofereau un spatiu imens de manevra, adica iesirea directa catre spatiul arab si mai departe, o mare poarta de scapare si refugiu via Afghanistan. Inca de atunci s-a visat lansarea si controlul celor mai ieftine si usor de implementat servicii de comunicare, adica telefonia mobila.