Potrivit contractului încheiat în 2004 cu Guvernul Năstase, compania franceză Egis care supervizează lucrările la proiect este plătită chiar și în perioadele în care nu există nici o activitate pe șantierul autostrăzii. De asemenea, ămpotriva companiei Egis mai reprezentanții muncitorilor au făcut mai multe memorii potrivit cărora unele rapoarte care atrag atenție asupra viciilor de construcții nu au mai ajuns la CNADNR, oprindu-se la Egis. Gazeta de Cluj a arătat cum americanii de Bechtel și francezii de la Egis erau co-acționari într-o companie.
Potrivit contractului încheiat în 2004 între compania franceză Egis și Guvernul României de atunci pentru supervizarea lucrărilor care se derulează la Autostrada Transilvania, compania Egis își previzionează lunar o factură în baza căreia este plătită. Dacă lucrările la autostradă sunt oprite din motive care nu au legătură cu Egis, potrivit clauzelor contractuale, Egis trebuie să primească 30% din factura previzionată lunar. Astfel, din 2013, când a fost sistat contractul cu Bechtel, cei de la Egis au primit bani chiar dacă pe șantierul autostrăzii nu s-a lucrat nimic.
”După încetarea Contractului cu Antreprenorul BECHTEL Int. Inc. (în data de 29 mai 2013) a fost aplicată clauza 2.81 din Condițiile Speciale ale Contractului de Servicii de Supervizare a Lucrărilor de Construcție a Autostrăzii Brașov – Tg. Mureș – Cluj – Oradea – Granița România / Ungaria, oprirea temporară a lucrărilor de proiectare și execuție. În cazul opririi temporare a lucrărilor din motive independente de activitatea consultantului, autoritatea contractantă va notifica în acest sens consultantul cu cel puțin 3 luni înainte de oprirea temporară a lucrărilor iar consultantul va asigura serviciul minim necesar pe durata opririi temporare a lucrărilor menținând biroul din București (Coordonatorul de Proiect și personalul necesar pentru a-l asista în activitate). Pe perioada opririi temporare a lucrărilor, autoritatea contractantă va plăti consultantului, lunar, o sumă reprezentând 30% din valoarea facturii aferente serviciilor estimată conform previziunii cashflow-ului întocmită de consultant”, arată reprezentanții CNADNR. Potrivit forumului peundemerg.ro, din septembrie 2009 până în aprilie 2016 compania Egis a încasat de la statul român 139.933.693,31 de lei.
Egis acuzată de muncitorii Bechtel că dosește rapoarte
Conform unui comunicat al foștilor angajaţi de la Bechtel, rapoartele asupra calităţii muncii prestate de Bechtel, întocmite în anul 2008 s-au oprit la consultanții Egis Route Scetaroute. Potrivit memoriului, în rapoarte erau evidenţiate multiple încălcări ale normelor legale în domeniul construcţiilor. “Probabil că rapoartele cu deficiente s-au oprit la Egis Route Scetaroute şi nu au fost înaintate Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Dacă pilonii vor rezista acţiunii continue a apei, dânsul (Burtescu Florin, n.red.) va avea dreptate, dacă însă peste câţiva ani, aceştia vor prezenta probleme, cine îşi va asuma responsabilitatea? Raportul domnului Burtescu Florian anulează toate constatările făcute în anul 2008 de angajatii Scetaroute la viaductul de la Suplacu de Bârcău. Se văd clar deviaţiile în plan vertical ale armăturilor la piloţi care erau în afara toleranţelor admise, neconformizaţi în realizarea armăturilor piloţilor a fost sesizată calitatea necorespunzătoare a betonului cu ocazia spargerilor de capete de piloţi. S-ar impune ca şefii Companiei Nationale de Autostrăzi să solicite o contraexpertiză pentru a se obţine şi o altă opinie autorizată cu privire la durabilitatea lucrărilor puse în operă la viaductul de la Suplacu de Bârcău. Calitatea muncii Bechtel s-a făcut simţită şi în realizarea taluzurilor pe Tronsonul 3C, producându-se mai multe alunecări ale acestora? S-a promis finalizarea în anul 2009 a 20 de km de autostradă pe Tronsonul 3C, însă chiar nu mai pune nimeni preţ pe calitate? Rapoartele cu privire la neconformităţile identificate de Egis Route Scetaroute pe tronsonul 3C încă există, dar nu ar fi prima dată când unele documente dispar subit”, atrage atenţia comunicatul angajaţilor Bechtel.
Firma de consultanţă din Franţa, Scetauroute, face parte din grupul Egis, alături de o altă firmă, Semaly, la care Egis este acţionar cu 82,57 % din acţiuni. Coincidenţa face ca restul acţiunilor să fie deţinute de Societatea Franceză a Căilor Ferate (1,08% acţiuni) şi societatea Bechtel cu 16,35% din acţiuni.
Autorizațiile au fost eliberate!
În cursul acestei săptămâni au fost emise autorizaţiile de construire pentru 26 de kilometri din autostrada Sebeş-Turda. După finalizarea lucrărilor la autostrada Sebeş-Turda, Clujul va fi legat de Sibiu şi Deva prin autostradă. Anunţul a fost făcut de Cătălin Drulă, consilier al premierului Dacian Cioloş pe probleme de infrastructură. Acesta a prezentat şi o scurtă recapitulare a proiectului autostrăzii Sebeş-Turda: lungimea autostrăzii este de 70 de kilometri, iar ordinele de începere pentru aceste proiecte au fost date în 20 mai 2014 pentru 41 de kilometri şi în 2 decembrie 2014 pentru ceilalţi 29 de kilometri, durata prevăzută fiind de 22 de luni – patru pentru proiectare şi 18 luni pentru execuţie. „Din păcate, am găsit și acest proiect în decembrie 2015 într-un punct foarte prost. Fără autorizații de construire, fără exproprieri suplimentare efectuate, fără scoaterea din circuitul agricol a terenurilor, iar pe unul din loturi nici măcar faza de proiectare (cea care trebuia să dureze 4 luni) nu era gata. Dar cea mai serioasă problemă era cea a lucrărilor executate fără autorizație de construire. În goana după capital politic, guvernul Ponta “a dat liber” constructorilor să înceapă lucrările cu promisiunea că le va fi eliberată și autorizația ulterior. Autorizația n-a mai venit niciodată. Între timp s-au sesizat, firesc, și organele de control astfel că într-un final au sistat lucrările. La începutul anului 2016 proiectul era astfel într-o stare vecină cu dezastrul. Lucrările erau suspendate pe șantier, iar cele efectuate erau lăsate să se degradeze. Oamenii trimiși în șomaj. Risc de pierdere a fondurilor europene pentru lucrările deja efectuate (cîteva sute de milioane de lei). Și nicio perspectivă clară de a scoate proiectul la liman. Cu multe eforturi, mulți nervi tocați, cu o ordonanță de urgență care reglementează situația excepțională în care ne-a pus guvernul anterior, reușim astăzi în sfîrșit să deblocăm și să repunem pe roate acest proiect. Avem în sfîrșit autorizații de construire pe 3 loturi (lotul 1 – 14 din 17km, lotul 2 – complet, lotul 3 – complet) și în cîteva zile vom avea și pe lotul 4. Se pot în sfîrșit relua în plin (sau începe în cazul lotului 1) lucrările. Chiar dacă inaugurarea acestei autostrăzi va fi făcută abia la anul, de guvernul următor, pentru mine e un moment de mare bucurie că în sfîrșit se vede clar drumul către terminarea acestui proiect. Politicienii cu panglicile, noi, oamenii normali, cu bucuria de a fi pus umărul la un proiect pentru țară”, a spus Cătălin Drulă.
Tunul perfect
În noiembrie 2003, prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului Năstase, CNADNR era împuternicită să înceapă negocierile cu firma americană Bechtel pentru construcţia Autostrăzii Transilvania. Contractul a fost încredinţat direct, fără procedură de licitaţie. Preţul estimat a fost de 5,4 milioane de euro pe kilometru.
Pe 29 mai 2013, statul român a reziliat înţelegerea, plătind penalităţi de 37,2 milioane de euro. A mai preluat şi datorii de 50 de milioane de euro. În aproape 10 ani, Bechtel a construit 52 de kilometri de autostradă pentru care a încasat 1,1 miliarde de euro.
Sebastian Albescu
