Ultima amanare in cazul Danei Hosu

Conform judecătorilor, amânarea de la termenul din 14 februarie este ultima, iar în 21 martie se va decide dacă se menţine condamnarea la 2 ani de închisoare cu executare primită de Dana Hosu şi soţii Rostaş pentru mărturie mincinoasă. Amânarea a fost cerută de către Dana Hosu pentru a putea fi efectuată o evaluare psihosocială cu privire la situaţia familiei.Tot o situaţie precară au şi soţii Rostaş care, fiind plecaţi în Spania, nu s-au putut prezenta din motive financiare.
Contactat telefonic, Vlad Hosu, avocatul celor doi tineri, Bogdan Baciu şi Andrei Hosu, suspectaţi că ar fi jefuit sucursala Mănăştur a Băncii Transilvania, ne-a precizat că, oricare va fi soluţia pronunţată în data de 21 martie, speţa va continua cu recurs.  “ Indiferent dacă soluţia va fi achitarea sau menţinerea condamnării, cel mai probabil o să urmeze recurs, declarat de noi sau de către procurori” a  precizat acesta.
Întrebat cu privire la valoarea evaluării psihosociale care urmează să fie efectuată, Vlad Hosu ne-a declarat că dacă Dana Hosu şi soţii Rostaş vor fi achitaţi, ea nu prezintă mare importanţă. În schimb, dacă se va menţine condamnarea la 2 ani cu executare, evaluarea va conta pentru modalitatea de executare a pedepsei.
La termenul anterior, prin intermediul avocatului, Dana Hosu a cerut amânarea procesului datorită situaţiei medicale precare în care se află. Aceasta a trimis mai multe documente prin care atestă faptul că este internată în spital şi se află în imposibilitate de a se prezenta în faţa instanţei.
Fazele procesului
Procesul pe fond privind acuzaţiile de mărturie mincinoasă a început în 17 iunie, iar după trei termene de judecată săptămânale şi o amânare de pronunţare, s-a concretizat prin sentinţa de condamnare a Danei Hosu şi a soţilor Victor şi Viorica Rostaş la câte doi ani de închisoare cu executare. Cei trei au fost acuzaţi de procurori de mărturie mincinoasă în urma declaraţiilor date în dosarul “Jaf la BT”, în care Andrei Hosu şi Bogdan Baciu sunt judecaţi pentru spargerea de la Banca Transilvania, din luna februarie 2009.
În faţa primei instanţe, procesul de mărturie mincinoasă înaintat de procurori nu a avut un termen care să nu fie controversat. La primul termen, familia Hosu a încasat o puternică lovitură financiară după ce instanţa le-a aplicat două amenzi de câte 5.000 de lei, Codul de Procedură Penală menţionând că “manifestările ireverenţioase ale părţilor, apărătorilor acestora, martorilor, experţilor, interpreţilor sau ale oricăror alte persoane faţă de judecător sau procuror” se pedepsesc cu amendă de la 500 la 5.000 de lei. Cu alte cuvinte, instanţa a acordat două amenzi în limita lor maximă, caz destul de rar întâlnit.

La data de 24 iunie 2010, instanţa, la cererea procurorului şi după ascultarea apărătorului acestora, avocatul Cosmin Bodescu, a decis ca sedinţa de judecată să fie una secretă, toţi cei prezenţi, cu excepţia părţilor şi a apărătorului, fiind nevoiţi să iasă din sală. Instanţa a considerat că se impune judecarea cu şedinţă secretă pentru a asigura o bună înfăptuire a actului de justiţie, şi pentru a mai domoli mediatizarea excesivă de care are parte cazul.

La termenul anterior, martorul Liviu Miclăuş a confirmat alibiul lui Andrei Hosu declarând : “Eu am ajuns acasă şi am fost către magazin unde m-am întâlnit cu domnul Rostaş şi l-am întrebat cu ce ocazie pe la Cluj. Am văzut şi un grup de băieţi printre care era şi Andrei Hosu”. Imediat după ce acesta a terminat fraza, procurorul de caz s-a ridicat în picioare anunţând că se sesizează din oficiu în privinţa mărturiei mincinoase în cazul martorului. În acelaşi mod, procurorul a decis să facă o nouă plângere penală împortiva martorului Boroş Martin Dorel, complicând pe acestă cale şi mai mult procesul, asta după ce martorii au fost audiaţi aproape 6 ore.
Ca fundament legal, pronunţarea unei şedinţe de judecată ca fiind secretă îşi are sediul materiei în art.  290 alin. 2 din Codul de procedură penală care menţionează că: „Dacă judecarea în şedinţă publică ar putea aduce atingere unor interese de stat, moralei, demnităţii sau vieţii intime a unei persoane, instanţa, la cererea procurorului, a părţilor ori din oficiu, poate declara sedinţa secretă pentru tot cursul sau pentru o anumită parte a judecării cauzei.”
Vlad Hosu, fostul avocat al Danei Hosu în prima instanţă, a declarat că speră ca, de această dată, instanţa să ţină cont de probele propuse la dosar, printre care şi cea cu testul poligraf,  probe care ţin să demonstreze nevinovăţia inculpaţilor.
Importanţa circumstaţelor personale în stabilirea pedepselor şi motivele condamnării

În faţa primei instanţe, judecătorul a apreciat că Dana Hosu, care în data de 25.01.2010 a fost audiată ca martor, a făcut declaraţii minicinoase asupra împrejurărilor cauzei, astfel încât sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art.260 alin 1, Codul Penal.

La individualizarea judiciară a pedepselor, instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod Penal, limitele speciale de pedeapsă, gradul de pericol social al faptei, urmările produse, dar nu în ultimul rând atitudinea inculpaţilor. Instanţa a avut în vedere circumstanţele reale ale inculpaţilor, precum şi persoana în concret a acestora. „Instanţa consideră că faptele comise sunt neîndoielnic grave, iar atitudinea inculpaţilor demonstrează că resocializarea lor viitoare pozitivă nu este posibilă decât prin aplicarea unei pedepse ferme”, se arată în dosar.

De altă parte, lipsa antecedentelor penale a fost luată în vedere de către instanţă la momentul individualizării pedepsei, nu ca şi circumstanţă atenuantă de natură a conduce la aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege, nefiind justificată reţinerea cu acest titlu în favoarea inculpaţilor. Instanţa a reţinut că întreaga activitate infracţională a fost pusă la cale de Dana Hosu, „care este creierul întregii operaţiuni”.

Considerând elementele de fapt şi de drept, judecătorul a apreciat că o pedeapsă de 2 ani cu executare este în măsură să contribuie la realizarea scopurilor coercitive şi reeducative ale legii penale. „Doar o pedeapsă cu executare  în regim privativ de libertate poate să atingă scopul prevăzut de către lege”, se arată în motivare.

Nu au fost luate în vedere, ca o consecinţă atenuantă, relaţia de rudenie a Danei Hosu şi a soţilor Rostaş cu inculpatul Andrei Hosu, şi nici nivelul de educaţie al Vioricăi Hosu, persoană care este analfabetă şi care ar fi putut fi uşor influenţată.

Box>
Art. 260. – Mărturia mincinoasă
Fapta martorului care, într-o cauză penală, civilă, disciplinară sau în orice altă cauză în care se ascultă martori, face afirmaţii mincinoase ori nu spune tot ce ştie privitor la împrejurările esenţiale asupra cărora a fost întrebat, se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Fapta prevăzută în alineatul precedent nu se pedepseşte dacă, în cauzele penale, înainte de a se produce arestarea inculpatului ori în toate cauzele înainte de a se fi pronunţat o hotărâre sau de a se fi dat o altă soluţie ca urmare a mărturiei mincinoase, martorul îşi retrage mărturia.
Dacă retragerea mărturiei a intervenit în cauzele penale după ce s-a produs arestarea inculpatului sau în toate cauzele după ce s-a pronunţat o hotărâre sau după ce s-a dat o altă soluţie ca urmare a mărturiei mincinoase, instanţa va reduce pedeapsa potrivit art. 76.
Dispoziţiile alin. 1  şi alin. 3 se aplică, în mod corespunzător, şi expertului sau interpretului.
Sabin RIPAN