Situaţia clădirilor de patrimoniu este deplorabilă. Vorbim despre bucăţi de tencuială căzute, pereţi crăpaţi, o degradare foarte puternică. Însă, cu problema asta nu ne confruntăm de ieri, de azi, ci de mulţi ani. Să ne amintim că au trecut trei ani de când Emil Boc ne promitea o amplă acţiune de reabilitare şi refaţadizare a clădirilor din centrul oraşului, lucrări care se vor derula în trei etape, până în 2018, fiind vizate 956 de clădiri, însă foarte puţine s-au refaţadizat până acum, însă acum, primarul Emil Boc nu mai are nicio scuză să nu se ocupe, pentru că are la dispoziţie cadrul legal şi fondurile europene.

 

Clădirile monument istoric ale Clujului primesc o şansă de la Parlament

Clujul este un oraş al istoriei. Din păcate, bogata moştenire de sute de case istorice cade bucată cu bucată. Ne mândrim cu un mare patrimoniu arhitectural din ţară, dar proprietarii le-au lăsat pradă timpului şi multe dintre ele aproape că au dispărut din cauza nepăsării şi neimplicării autorităţilor locale. Şi nu pentru că Primăria Cluj-Napoca nu a şi încercat, ci pentru că legislaţia românească a împiedicat-o. Acum, după lupte seculare cu birocraţia, Parlamentul a adoptat modificări importante la legea 153, Legea privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor.

 

Clădirile monument istoric pot fi reabilitate prin bugetul local

Poate cea mai importantă modificare adusă legii 153, sau legea faţadelor, aşa cum mai este ea cunoscută, este faptul că jumătate din costurile reabilitării pot fi acoperite din bani de la bugetul local. Apoi, aceşti bani se pot recupera de la proprietari în decurs de 10 ani. Perioada poate fi mărită până la 20 de ani dacă venitul familiilor care deţin aceste imobile este mai mic de salariul minim pe economie pe cap de membru. Recuperarea banilor se va face aplicând proprietarilor o taxă specială.

Celelalte 50 de procente din preţul achitat pentru lucrări se pot acoperi fie din banii proprietarilor, din fondul de reparaţii al asociaţiei, fie din banii strânşi de la deţinătorilor imobilelor sub forma taxei speciale.

Important este şi faptul că în lucrările de reabilitare nu intră numai faţadele. Autorităţile au voie să deconteze şi refacerea elementelor arhitecturale, a acoperişurilor şi chiar întărirea structurii de rezistenţă. Adică vorbim despre o reabilitare, precum şi de o consolidare a caselor bătrâne.

Un aspect pe care multe legi din România îl trec cu vederea este obligarea proprietarilor să intre în program. Există această prevedere în altă lege, legea 422, şi cei care lasă imobilele istorice să se degradeze pot fi amendaţi. Însă acest lucru se întâmplă rar, proprietarii atacă sancţiunile în instanţă şi faţadele se degradează în continuare.

Autorităţile locale spun că au leac şi pentru proprietarii care refuză reabilitarea. Edilii susţin că cei care au case vechi şi degradate vor avea de achitat taxa pe paragină. Potrivit acesteia, oamenii pot plăti impozitul pe clădire de la 3 până la 5 ori mai mare, în funcţie de cât de degradată este casa. Primăria municipiului Cluj-Napoca s stabilit cu exactitate criteriile după care se va face evaluarea gradului de distrugere a caselor istorice.

Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea, a declarat pentru Gazeta de Cluj că aceste criterii sunt stabilite de lege şi au fost validate şi de către Consiliul Local. Dan Tarcea a mai precizat că pentru cei care refuză reabilitarea clădirilor există două variante:

”În urma unei inspecţii şi completării , se va face un clasament, după care oamenii vor fi somaţi să îşi refaţadizeze clădirea. Cei care nu vor da curs, municipiul le va majora un impozit de cinci ori mai mare, conform prevederilor codului fiscal, iar cealaltă variantă va fi somarea şi amendarea celor care nu respectă cerinţele”, a declarat Dan Tarcea.

Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal, administraţia poate să aplice un impozit majorat pentru cei care nu şi-au reabilitat clădirile.

 

Mecanismul de finanţare

Clădirile istorice vor putea fi reabilitate cu finanţare de la primării, în cotă de până la 50% din costuri, urmând ca autorităţile locale să îşi recupereze cheltuielile prin instituirea unei taxe speciale pentru proprietarii clădirilor respective.

Autorii au plecat în elaborarea proiectului de la legislaţia în vigoare, care permite primăriilor să finanţeze din fonduri proprii lucrărilor de reabilitare termică a locuinţelor proprietate personală şi ulterior să recupereze sumele sub forma unor taxe de reabilitare termică.

În mod similar, proiectul de lege permite primăriilor să poată avansa sumele necesare reparaţiilor clădirilor istorice, urmând să îşi recupereze sumele de la proprietari într-o perioadă de până la 10 ani.

Potrivit proiectului, autorităţile administraţiei publice locale pot asigura prin bugetul local cofinanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie la clădirile monument istoric, la clădirile amplasate în ansambluri şi situri clasate ca monument istoric, în zonele de protecţie a monumentelor istorice, la clădiri protejate datorită valorii lor culturale prin planuri urbanistice generale, la clădirile din zonele construite protejate sau din centrele istorice ale localităţilor, precum şi din staţiunile, localităţile sau zonele turistice, balneare.

Finanţarea executării lucrărilor va fi asigurată într-o cotă de maximum 50% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale sub formă de grant, iar diferenţa până la 100% va fi completată din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari sau din alte surse legal constituite.

Prin excepţie de la aceste prevederi, autorităţile administraţiei publice locale pot asigura, la cererea de finanţare depusă de către proprietari sau asociaţiile de proprietari, în baza hotărârii autorităţilor deliberative şi în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie, finanţarea cheltuielilor aferente executării lucrărilor de intervenţie corespunzătoare contribuţiei ce revine proprietarilor, dar cu recuperarea sumelor în condiţiile legii.

Sumele avansate de autorităţile administraţiei publice locale vor fie recuperate din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari sau din contribuţia proprietarilor, după caz. În cazul în care sumele nu sunt recuperate în totalitate din aceste surse până la recepţia la terminarea lucrărilor, primăriile vor recupera sumele rămase prin stabilirea unei taxe pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor.

 

Vechile promisiuni ale lui Emil Boc

Numeroase  monumente şi obiective cu valoare istorică şi culturală deosebită din centrul istoric al municipiului Cluj-Napoca se află în proces de degradare şi compromitere serioasă. Principalii factori care au afectat aceste clădiri de patrimoniu au fost poluarea urbană prin publicitate, absenţa unei strategii unitare de restaurare la nivelul autorităţilor şi al proprietarilor sau locatarilor din imobilele aflate în ţesutul urban protejat şi intervenţiile punctuale, dar foarte frecvente în care s-au folosit materiale necorespunzătoare în faţadizare, precum PVC alb şi geam termopan.

Precizăm că în 2013, primarul Emil Boc anunţa o amplă acţiune de reabilitare şi refaţadizare a clădirilor din centrul oraşului. Primarul Emil Boc preciza că lucrările se vor derula până în 2018 în trei etape, fiind vizate 956 de clădiri.

El a mai arăta că echipa municipalităţii va inventaria clădirile care trebuie refaţadizate, pornind de la cele mai degradate. Deşi au trecut mai bine de doi ani de când primarul anunţa campania de reabilitare, până acum s-a refaţadizat foarte puţine clădiri din centrul municipiului Cluj-Napoca.

Unul dintre edificiile de arhitectură de importanţă naţională serios afectate este Palatul Banffy. Aici funcţionează Muzeul Naţional de Artă Cluj, iar clădirea se degradează pe zi ce trece, pentru că factorii responsabili nu iau nicio măsură pentru a opri acest fenomen. Deteriorări similare prezintă şi Palatul Szeki de pe strada Regele Ferdinand nr. 37, Palatul Elian – str. Horea nr. 2, clădirile de pe str. Iuliu Maniu nr. 1, 3, 5, Palatul Teleki – str. Mihail Kogălniceanu nr. 7, faţadele acestora fiind totodată afectate de montarea ilegală a unor ferestre ce nu respectă caroiajul şi materialul iniţial (lemn).

 

Totuşi, este de menţionat faptul că au început lucrările de restaurare a turnul cu ceas al clădirii de pe Moţilor nr. 1-3, în care îşi are sediul Primăria municipiului Cluj-Napoca. Aceasta este cea mai importantă operă arhitecturală în stil eclectic neo-baroc din Cluj. Clădirea care găzduieşte  Primăria şi Consiliul Local al municipiului Cluj- Napoca a fost proiectată pentru funcţiunea de palat de reşedinţă al comitatului Cluj.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.