Ministerul Sanatatii a aprobat circa 150 de milioane de euro pentru constructia unui spital de urgenta la Cluj. Proiectul se va edifica in Floresti, intr-o fosta unitate militara. Cu toate acestea, putina lume stie ca acest proiect se discuta inca din anii ‘90, cand Consiliul Judetean (CJ) Cluj, condus la acea vreme de Victor Romulus Constantinescu, a platit peste 10 miliarde de lei (un milion de ron) pentru construirea unei cladiri lasate in paragina. Ulterior, constructia respectiva a trecut in patrimoniul Ministerului Educatiei dar, dupa ce proprietarii de drept ai terenului pe care s-a ridicat cladirea au cerut pamantul inapoi, nimeni nu mai recunoaste “paternitatea” ruinei si, implicit, a miliardelor platite catre firma SC TCI Contractor General.

In urma cu 10 ani, cand clujenii aveau proaspata in minte afacerea Caritas si nu aveau habar de criza mondiala, autoritatile aruncau cu miliarde in stanga si in dreapta, cu preponderenta in stanga. Astfel, in 1995, cand Consiliul Judetean Cluj era condus de PUNR-istul Victor Romulus Constantinescu, profesor pensionat la UTCN,  s-a pus in discutie construirea unui Spital Regional de Urgenta. In urma unui “troc”, Ministerul Sanatatii a acceptat sa furnizeze fondurile, cu conditia ca administratia judeteana sa gaseasca un teren disponibil. Terenul a fost gasit, dar autoritatile au pierdut din vedere faptul ca pamantul apartinea unor clujeni care facusera cereri de retrocedare. In momentul de fata, Constantinescu da vina pentru banii pierduti pe Conventie. “In 1995 era la putere PUNR-ul si PSD-ul si s-au obtinut bani pentru asa ceva. Tin minte ca a venit la mine ministrul Mincu (Iulian Mincu, ministrul Sanatatii in perioada 1992-1996) si a pus ca sefa Directiei de Sanatate sa fie doctorita Albu, dar personalul a fost nemultumit. Asa ca eu i-am spus ministrului ca o sustin daca ne da fonduri pentru un spital de urgenta, ca asta isi doresc medicii. Am primit banii si doamna Albu s-a ocupat sa aleaga un proiectant si a gasit o firma de prestigiu care mai facuse ceva asemanator in Austria si tarile balcanice. Proiectul a fost aprobat si s-a inceput constructia. Numai ca, in 1996, ministrul a fost schimbat ca a venit Conventia si nu s-a mai facut nimic. Ca sa se scuze s-a spus ca proiectul nu mai corespunde. Nu se stia ca terenul este cerut de fostii proprietari. Atunci s-a inghitit o tura de bani si acum se inghite alta tura, dar sper sa se faca. Vedeti, la noi, la romani, mereu a fost problema asta cu politicul!”, spune Constantinescu.
Fluierat a paguba
Marea parte din bani, peste 10 miliarde de lei vechi, a fost platita catre firma TCI Contractor General, care si-a luat mainile de pe acest proiect in 2003, lasand cladirea neterminata. Dupa cativa ani, cand cladirea a fost scoasa la licitatie dar nimeni nu a vrut s-o cumpere, a venit Mihail Hardau, fost ministru al Educatiei, care s-a gandit ca ruina ar mai putea inghiti niste bani pentru a gazdui Liceul si Academia de Muzica din Cluj Napoca.
 
“Acel spital nu era in patrimoniul ministerului. Era la Consiliul Judetean Cluj, dar am solicitat sa vina la minister ca sa facem o academie de muzica acolo. Insa, dupa ce am plecat de la minister, lucrurile s-au impotmolit pentru ca au aparut niste litigii intre primarie si consiliu judetean. Stiu ca cei de la Primaria Cluj Napoca au incercat sa ii compenseze cu ceva pe oamenii care aveau parcele de teren acolo, dar respectivii au refuzat. Oricum, situatia este complicata acolo, referitor la patrimoniu”, a declarat Mihail Hardau.
 
In momentul de fata, nimeni nu recunoaste “paternitatea” asupra acestui proiect. Purtatorul de cuvant al CJ Cluj, Victor Popa, spune ca administratia judeteana nu se mai ocupa de ruina de pe Colina din Manastur si ca administrator ar fi Inspectoratul Scolar Judetean Cluj. Sefa inspectoratului, Cristina Anca Hodorogea, spune ca situatia este extrem de incalcita, iar lucrurile stau “suspendate” in asteptarea unei decizii judecatoresti.
 
“Este un protocol intre Consiliul Judetean, Primarie si Inspectoratul Scolar semnat cu foarte mult timp in urma intre aceste institutii si proprietarii de terenuri care pretind ca au drepturi asupra terenului pe care s-a construit acea cladire, dar mai multe nu stiu”, spune Hodorogea.
 
Statul fura fara culoare politica
 
Printre cei care sustin ca au drepturi asupra terenului pe care s-a construit “ruina” primului spital regional de urgenta se numara si Ana Petruta. Ea povesteste ca bunicii ei au fost proprietari peste 17 hectare de teren din zona Colina dar, dupa ce au venit comunistii, statul le-a furat averea si i-a fortat pe oameni sa se mute la bloc. “Bunicii mei au avut in proprietate, inca anterior anului 1945, la locul denumit Colina suprafata de aproape 17 hectare si casa unde locuiau impreuna cu intreaga familie. Prin anul 1976, fortati de regimul comunist, presati si umiliti, bunicii mei au fost siliti sa se mute intr-un apartament de bloc de pe Aleea Vidraru, ce le-a fost dat de catre stat in schimbul casei si pamantului, iar casa si toate anexele gospodaresti au fost demolate. Dar atunci n-au reusit sa preia proprietatile. Presiunea privind preluarea terenului a culminat in anul 1959. In acelasi an, cu decretul 115/1959 “pentru lichidarea oricaror forme de exploatare a omului de catre om in agricultura, in scopul ridiculizarii continue a nivelului de trai material si cultural al taranimii muncitoare si al dezvoltarii constructiei socialiste”, bunicul meu, fiind considerat, probabil, ca facand parte dintre “elementele capitaliste chiaburesti” si refuzand sa declare terenul spre a fi inscris in registrul agricol, i-a fost luat cu forta. Am incercat sa recupera terenul inca din 1991, cand au fost facute o serie de cereri, dar toate au ramas fara nici un raspuns. Din 2008, fiind ignorati de autoritatile administrative, am fost nevoiti sa incercam dobandirea proprietatii prin proces, iar in prezent dosarul (10590/211/2008) este la Judecatoria Cluj-Napoca. Dar termenele se tot amana pentru ca autoritatile (Comisia locala de fond funciar, Directia de Patrimoniu, Arhivele Statului) nu raspund solicitarilor instantei. Este inadmisibil faptul ca autoritatile statului nu vor sa elibereze documentele pe care le detin cu privire la acest teren si la modul cum acesta a fost furat de la bunicii mei. Nu se poate ca o proprietate de o asemenea dimensiune sa dispara pur si simplu, nu se poate ca bunicii mei sa fi primit in urma demolarii casei lor un apartament fara nici un document. Mai mult, pe o parte din terenul ce a apartinut bunicilor mei s-a construit spitalul de urgenta, care in prezent este neterminat si nefolosit. Mai mult, in anul 2004, Primaria Municipiului Cluj-Napoca inainteaza catre Tribunalul Cluj cererea de punere in posesie a terenului revendicat de familia mea, cerere care a fost respinsa. In anul 2009, aceeasi institutie da spre concesionare o suprafata de 2,5 hectare societatii RAJAC Cluj”, spune Petruta.
 
Astfel, de pe urma modului in care actioneaza reprezentantii statului, atat cel de dinainte de 1990, cat si conducerile ulterioare, s-au evaporat circa 10 miliarde de lei vechi, o familie incearca, fara prea mari sanse de reusita, sa recupereze pamantul furat de comunisti, iar o cladire terminata pe jumatate este lasata in paragina.
Razvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.