Curtea de Apel Cluj a respins apelul declarat de DIICOT, Servicul teritorial Cluj, contra deciziei Tribunalului Cluj prin care Arpad Paszkany a fost achitat. Astfel, omul de afaceri clujean a fost scos de sub acuzatiile de constituire si sprijinire a unui grup infractional si santaj.
A fost nevoie doar de o saptamana pentru ca judecatorii Curtii de Apel sa stabileasca nevinovatia omului de afaceri Arpad Paszkany. Dupa sedinta de judecata din data de 4 martie in care au fost audiate atat partile, cat si martorii principali, instanta a decis ca apelul este nefondat si a decis respingerea lui. Chiar in ziua pronuntarii respingerii apelului, procurorii DIICOT au declarat recurs, acesta urmand a fi judecat de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ).
Anterior, Tribunalul Cluj, ca instanta de fond, l-a achitat pe Arpad Paszany pentru ambele capete de acuzare. Prin aceeasi sentinta, judecatorii au respins cererea lui Iulian Dascalu de a primi 100.000 de euro drept daune morale si au respins cererea procurorilor DIICOT de confiscare a sumei de 400.000 de euro de la Paszkany. Sentinta penala cu numarul 178/16.04.2010 a fost atacata cu apel in termenul legal de 10 zile in temeiul articolului 374 din Codul de Procedura Penala si a cerut admiterea recursului, desfiintare sentintei primei instante si trimiterea cauzei, spre rejudecare, la Tribunalul Cluj.
Pana si Dascalu a recunoscut, tacit, ca nu a fost santajat
Aflat pentru prima data, vinerea trecuta, in fata Curtii de Apel, la procesul intentat chiar de catre el, Iulian Dascalu a declarat ca isi mentine pretentiile civile, in valoare de 150.000 de euro. Intrebat de catre presedintele de sedinta despre modul in care a fost presat mediatic de catre Trustul „Gazeta”, Iulian Dascalu a dat cateva declaratii surprinzatoare. Astfel, conform spuselor sale, presiunile au fost directionate atat impotriva sa, cat si impotriva firmei pe care o conduce, Iulius Group. Astfel, pentru a opri „presiunile mediatice”, a apelat la Marius Nicoara pentru a-l pune in legatura cu Liviu Man, patronul trustului de presa „Gazeta”. In urma intalnirii cu Liviu Man, cei doi au semnat un contract de publicitate prin care publicatia „Gazeta de Cluj” urma sa faca reclama compexului Iulius Mall Cluj. Interesant este raspunsul lui Dascalu la intrebarea instantei cu privire la partea care a initiat discutiile cu privire la respectivul contract de publicitate, Dascalu precizand ca el a fost cel care a venit „cu ideea”. „De ce ati dorit reclama in trustul „Gazeta”? Ati dorit sa va spalati imaginea in acest mod?”, suna intrebarea adresata de instanta. „Mi s-a parut important ca cetatenii din Cluj sa afle informatii despre mine si compania pe care o reprezint, luand in considerare investitiile pe care urma sa le derulam in Cluj”, a declarat Iulian Dascalu. Tot instanta a fost cea care a tinut sa afle de unde si pana unde legatura dintre Arpad Paszkany si Liviu Man si presupusul ordin de a-i denigra partii vatamate imaginea. „De la prietenii pe care ii aveam in Cluj am aflat despre relatia de prietenie dintre Arpad Paszkany si Liviu Man, si ca, cel mai probabil, de acolo mi se trageau articolele denigratoare.”, a declarat Dascalu. La intrebarea daca este sigur ca articolele erau comandate de catre Paszkany, Dascalu a dat un raspuns cat se poate de relevant in cauza, mentionand „Doar banuiesc, dar nu am dovezi. Nici persoanele care m-au informat nu mi-au adus probe in acest sens, ci doar supozitii”.
„In continuare, cred ca nimic nu este intamplator. Si la ora actuala am aceasta convingere, dar nu am probe”, sustine Iulian Dascalu, referindu-se la modul in care a fost „linsat mediatic” din ordinul lui Paszkany. Cu privire la acest aspect, este de amintit raspunsul omului de afaceri iesean la intrebarea adresata de catre Calin Todea, avocatul lui Paszkany, care cerea ca Dascalu sa precizeze daca a fost sau nu supus unor presiuni din partea lui Arpad Paszkany pentru a ceda terenul care face obiectul litigiului. „Nu am fost supus la amenintari sau presiuni din partea lui Arpad Paszkany pentru a ceda acel teren.”, a precizat Iulian Dascalu.
Motivele pe care DIICOT-ul si-a bazat apelul
In motivarea apelului contra lui Arpad Paskany, procurorii au considerat ca, desi in cauza a fost formulata o cerere de recuzare intemeiata a magistratului investit cu judecarea cauzei, acesta nu a procedat la abtinere. Astfel, judecatorul cauzei, in cursul urmaririi penale, a solutionat plangerea formulata de Arpad Paskany impotriva ordonantei prin care DIICOT – Serviciul Teritorial Cluj a dispus luarea masurii preventive a obligarii de a nu parasi localitatea. In cauza penala privind pe patronul “Gazetei de Cluj”, Liviu Man, cauza din care este disjuns dosarul privindu-l pe Arpad Paskany, acelasi magistrat a dispus luarea masurii preventive privative de libertate fata de persoanele cercetate in prezent de catre Tribunalul Braila in dosarul nr. 969/113/2007. Parchetul considera ca instanta de judecata nu a luat masurile necesare in ceea ce priveste solutionarea legala a laturii civile a cauzei, respingand cererile DIICOT-ST Cluj de introducere in cauza, in calitate de parte civila a SC Build Corp SRL, respectiv de parte responsabila civilmente a SC Southeast European Euromentor SRL. SC Build Corp SRL nu a avut, astfel, oportunitatea de a se constitui parte civila in cauza. Tot astfel, conform procurorilor, audierile martorilor din cauza, in unele situatii, s-au facut in mod tendentios, cu referire la solicitarile instantei pentru respectivii martori (de profesie avocati), de a preciza daca in cauza sunt sau nu intrunite elementele constitutive ale infractiunii supuse judecatii.
Un alt motiv de apel este acela ca, in cursul judecatii, in pofida opozitiei reprezentantilor DIICOT-ST Cluj, instanta de judecata a incuviintat si administrat proba testimoniala cu privire la Liviu Man si Aurel Muresan, desi procurorul de sedinta a subliniat faptul ca aceste persoane nu puteau fi audiate decat in calitate de inculpati, prezenta cauza reprezentand disjungerea cauzei de baza privindu-l pe Liviu Man. Cu toate acestea este interesant faptul ca Adrian Avarvarei a putut fi audiat ca martor, el fiind martorul procurorilor DIICOT in acelasi dosar “Gazeta”. In cauza, procurorul de sedinta s-a sesizat din oficiu cu privire la savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa fata de martorii Iordachescu Constantin-Eugen, Bucerzan Calin- Eugen si Horoba George Ioan, persoane care, in opinia DIICOT, ar fi denaturat adevarul privind faptele intamplate. In cazul martorului Iordachescu Constantin-Eugen, depozitia acestuia din fata instantei de judecata este, potrivit DIICOT, in totala contradictie cu cea data in faza de urmarire penala si aceste contradictii privesc aspecte esentiale pentru solutionarea cauzei. Cu privire la aceste acuzatii de marturie mincinoasa, procurorii au decis, ulterior, scoaterea de sub urmarire penala. Tot potrivit DIICOT, citarea partii vatamate Iulian Dascalu reprezinta un alt motiv de apel. Cu alte cuvinte, instanta de judecata nu a manifestat rol activ cu privire la citarea si audierea partii vatamate Iulian Dascalu, desi aceasta a fost prezenta personal doar la un singur termen de judecata. Practic, cercetarea judecatoreasca in prima instanta s-a finalizat fara audierea partii vatamate si fara a se da citire declaratiei acesteia din faza de urmarire penala, se explica in motivarea apelului. Culmea ironiei este faptul ca la singurul termen la care a fost prezent Iulian Dascalu a lipsit procurorul DIICOT, judecatorul reprogramand de trei ori sedinta in aceeasi zi. Pentru ca povestea sa fie completa, pe cand si-a facut aparitia reprezentantul ministerului public, Iulian Dascalu nu mai era de mult prezent. Nici n-a mai aparut vreodata la procesul intentat chiar de el.
Sabin Ripan
