Alegerile pentru Mitropolie: va castiga “centrul” sau Clujul?

 

Patriarhul Daniel isi joaca cartile si la Cluj-Napoca in incercarea sa de a transforma Biserica Ortodoxa Romana intr-o sfera a influentei sale si de a numi oameni loiali lui in functiile de conducere. Andrei Andreicut, desi este favoritul celor din Cluj-Napoca si din regiune, este al doilea in cartile pentru a conduce Mitropolia Clujului.

 

Andrei Andreicut este, din 1990, episcop al Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia. In anul 1998, episcopia pastorita de el a fost ridicata la rang de arhiepiscopie. In anul 2005 a fost unul dintre candidatii propusi a-i succeda mitropolitului Antonie Plamadeala. Nealegerea lui Andreicut a dus la secesiunea nordului Mitropoliei Ardealului, sub conducerea lui Bartolomeu Anania.

 

 

“Astazi inca mai sunt probleme. Se pare ca aceste doua judete au cel mai mic numar de oameni cu studii superioare pe cap de locuitor din toata tara. Atat tinerii romani, cat si cei maghiari nu se mai intorc aici. Ta­nara generatie traieste, si ea, desradacinarea. Si ungurii se plang ca tinerii lor se indreapta spre alte teritorii, iar copiii romani care pleaca sa studieze in alte parti ale tarii, vad ca posibilitatile lor sunt altele in acele zone si raman acolo”, a declarat anterior, intr-un interviu, Ioan Selejan.

 

Ioan Selejan, Episcop al Covasnei si Harghitei, s-a nascut la 16 noiembrie 1951, in localitatea Pietrani, judetul Bihor. A absolvit Liceul "Constantin Brancusi" din Oradea, in 1971, Facultatea de Instalatii si Automatizari din Bucuresti, promotia 1976, si Seminarul Teologic din Craiova, in 1986. In 1990, a terminat Facultatea de Teologie Ortodoxa din Sibiu, iar intre 1991 si 1994 a urmat cursurile Institutului Biblic din Ierusalim. Episcopul Ioan Selejan are studii de doctorat la Institutul Biblic din Ierusalim (Biblice, Egiptologie si Orientalistica). In 1990, Ioan Selejan a fost hirotonit diacon la Manastirea Lainici, judetul Gorj. In acelasi an, a fost hirotonit preot la Manastirea Tismana. Intre 1990 si 1994, actualul episcop a ocupat scaunul de staret al Manastirii Lainici. In 1994 a fost ales Arhimandrit si Superior al Asezamintelor Romanesti de la Ierusalim. Tot in acelasi an a fost numit Episcop al Covasnei si Harghitei si instalat la Miercurea-Ciuc.

„Mitropolia de pe Dealul Feleacului a fost prima structura ecleziastica de rit grec creata pentru Transilvania si care nu a fost asezata in afara ei ori nu a fost calata dupa diocezele Bisericii de rit latin (i.e. catolice) din Regatul Ungariei. Pana la aparitia ei, crestinii de rit grec erau impartiti intre Stavropighia de la Peri din Tara Maramuresului (Maramuresul istoric) si Mitropolia Ungrovlahiei (de la Curtea de Arges), conform intelegerilor dintre Sigismund de Luxemburg, Patriarhia Ecumenica de Constantinopol si Mircea cel Batran din 1390 sau, in cazul in care se incerca unirea confesionala, autoritatea ierarhului impus pentru acesti crestini de rit grec din estul Regatului Ungar era aranjata in functie de diocezele Bisericii recepte a Ungariei, cum ar fi cele de Eger, Oradea sau a Transilvaniei. Logica era, in ultimul caz (cel putin in urma Unirii de la Florenta de la 1439 si, mai ales, in 1460) ca, dupa disparitia ierarhului „unionist”, crestinii de rit grec urmau sa tina doar de prelatii de rit latin pe ale caror teritorii se aflau, fortandu-se, mai mult sau mai putin, prevederile unirii florentine (ele precizau ca, acolo unde existau doi episcopi de rituri diferite, la moartea primului dintre ei, fie ca acesta era cel de rit grec sau cel de rit latin, credinciosii defunctului urmau sa revina episcopului ramas in viata). Marele avantaj adus de Mitropolia de pe Dealul Feleacului a fost crearea unei structuri ecleziastice, predominant pentru romani, structurata pe fundamente locale, care sa fie functionala si din punct de vedere politic „transilvan”. Era justificata (semi) canonic prin transferul formal al scaunului Mitropoliei de Severin langa Cluj (din 1420 si pana in ajunul bataliei de la Mohács din 1526, Severinul s-a aflat in componenta Regatului Ungar), pe aceeasta baza legala extinzandu-se autoritatea ierarhului de pe Dealul Feleacului. Totodata, in 1480, asa cum Mitropolia de pe Dealul Feleacului a fost creata, in primul rand, pentru romanii din estul Regatului Ungariei din Banat, Transilvania si Maramures, Matia Corvin a promovat Mitropolia Belgradului pentru sarbi si Episcopia de Munkács/Munkacevo pentru ruteni, ucrainienii de astazi, in incercarea de a-si intari baza de fideli nelatini (ea ii era extrem de utila in plan militar, atat in conflictele sale armate externe, cat si in vederea succesiunii sale prin fiul sau nelegitim Ioan). Moartea lui Matia Corvin, pierderea alegerilor regale de catre fiul sau si criza profunda in care a intrat destul de repede autoritatea regala ungara au redus sensibil anvergura acestui demers ecleziastic. Moldova, patroana de rit grec a Mitropoliei de pe Dealul Feleacului, nu avea forta ungara necesara sustinerii in durata a unei asemenea structurii, mai ales in conditiile in care, pe de o parte, Tamás Bakócz, cancelar al Regatului, ajuns arhiepiscop de Esztergom, cardinal si patriarh latin de Constantinopol, dorea sa ia sub controlul sau nemijlocit structura ecleziastica, iar pe de alta parte, Tara Romaneasca, sub Radu cel Mare si Neagoe Basarab, isi revenea din criza si isi reafirma pretentiile transilvane, sprijinite atat de catre sultani, cat si de catre Patriarhia Ecumenica de Constantinopol.”, a declarat cercetatorul Academiei Romane,  Alexandru Simon.