În judeţul Cluj, locuitorii din 16 localităţi rurale, majoritatea aflate în zone greu accesibile, vor avea acces mai uşor la informaţiile disponibile în mediul online prin reţeaua de internet de mare viteză Ro-Net. Şapte dintre cele 16 localităţi trebuiau să fie terminate, după răspunsul oficial primit de la Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), însă surpriza a fost când primarii comunelor clujene ne-au declarat contrarul celor declarate de Minister.
Proiectul Ro-Net, ce stă sub umbrela Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), va acoperi aproximativ 600 de locaţii din totalul de 783 până la sfârşitul anului, a declarat în 8 august, Dragoş Tudorache, Ministrul de resort, într-o conferinţă de presă. Astfel, aproape 200 de locaţii (n.r.: “zone albe”) din mediul rural vor avea internet în bandă largă abia în 2017, adică în cea de-a doua fază a proiectului.
Proiectul a fost întârziat dintr-un cumul de motive obiective şi subiective, iar un motiv important este acela că autorizaţiile nu s-au oferit la timp pentru mai multe locaţii. „Zonele albe” ce nu au primit încă autorizaţie vor fi incluse într-un proiect viitor dedicat Reţelei de Nouă Generaţia.
Zeci de milioane de euro vărsaţi din Fondul European de Dezvoltare Regională
Proiectul de realizare a unei reţele naţionale de internet în bandă largă în zonele dezavantajate (RO-NET), finanţat din banii europeni rezervaţi pentru exerciţiul bugetar 2007 – 2013, a fost împărţit de Comisia Europeană în două faze, valoarea primei etape ridicându-se la 18,8 milioane de euro. Împărţirea a fost necesară după ce s-a constatat că lucrările nu au putut fi terminate nici până la sfârşitul anului trecut, din cauza întârzierilor înregistrate în autorizarea lucrărilor.
Din suma totală de 18,8 milioane de euro, o tranşă de 12,5 milioane de euro sunt vărsaţi din Fondul European de Dezvoltare Regională.
La acest moment, din totalul celor 2.268 de localităţi din România care nu au acces la reţele de comunicare electronică, doar 783 au fost incluse în proiectul RO-NET.
„Scopul proiectului este de a construi sisteme de conectare pentru reţeaua de internet de mare viteză, în zonele dezavantajate din România, pentru a genera creştere economică şi a crea noi locuri de muncă”, spune comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, care a autorizat, modificarea proiectului, în urma întârzierii constatate.
Proiectul prevede instalarea a 3.265 de kilometri de fibră optică, în completarea actualei infrastructuri de telecomunicaţii din România, ceea ce va permite ca 400.000 de persoane, 8.500 de firme şi 2.800 de instituţii publice să aibă acces la internet de mare viteză.
RoNet va fi primi încă 100 milioane euro
Guvernul promite să finalizeze până la finele anului conectarea la reţeaua de internet de mare viteză a 500-600 de localităţi, din cele 783 cuprinse în proiectul RoNet şi pe lângă cele 99 conectate deja. O a doua etapă a proiectului, cu o finanţare de 100 milioane euro din fonduri europene şi bugetare, va presupune extinderea infrastructurii broadband până la utilizatorul final, în vederea atragerii companiilor private.
Proiectul de realizare a unei reţele naţionale de internet în bandă largă în zonele dezavantajate (RO-NET), finanţat din banii europeni rezervaţi pentru exerciţiul bugetar 2007 – 2013, a fost împărţit de Comisia Europeană în două faze, valoarea primei etape ridicându-se la 18,8 milioane de euro.
Ministrul interimar al Comunicaţiilor, Dragoş Tudorache afirmă că, deşi proiectul trebuia finalizat la finele anului trecut, până în prezent nu s-a reuşit conectarea decât a 99 de localităţi din totalul celor 783. Ministrul apreciază însă că până la sfârşitul acestui an, Telekom va finaliza conectarea a încă 500-600 de localităţi, urmând ca restul să fie incluse în exerciţiul bugetar european 2014-2020, pentru a nu fi pierdute fondurile europene.
Ministrul de resort a precizat că sunt analizate cu Banca Mondială nu mai puţin de şase scenarii pentru etapa a doua a proiectului RoNet, iar o variantă luată în calcul este implicarea mai serioasă a autorităţilor locale, care au întârziat în eliberarea autorizaţiilor necesare conectării la RoNet.
Noul proiect va avea o finanţare totală de 100 milioane euro, din fonduri europene şi de la bugetul de stat, şi va urmări nu doar instalarea unor servere şi a infrastructurii aferenet într-un punct fix dintr-o localitate, ci dezvoltarea reţelei până la fiecare utilizator.
Tudorache a apreciat că furnizorii de servicii vor fi încurajaţi astfel să fie prezenţi în localităţile mai defavorizate şi să ofere o gamă variată de servicii inclusiv în zonele rurale.
Proiectul RoNet prevede instalarea a 3.265 de kilometri de fibră optică, în completarea actualei infrastructuri de telecomunicaţii din România, ceea ce va permite ca 400.000 de persoane, 8.500 de firme şi 2.800 de instituţii publice să aibă acces la internet de mare viteză.
Am prins MCSI-ul cu mâţa-n sac
Reporterul Gazeta de Cluj a solicitat Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) să ne comunice localităţile din judeţul Cluj unde s-a finalizat proiectul RO-NET. Astfel, din răspunsul primit de la MCSI aflăm că în Cluj, proiectul vizează 16 localităţi, dintre care şapte declarate de MCSI terminate (Bogata de Jos, Bogata de Sus, Mărtineşti, Stejeriş, Pintic, Sărata şi Batin), şi celelalte nouă cu terminare probabilă în octombrie 2016 (Bedeciu, Valea Groşilor, Văleni, Iuriu de Câmpie, Hăşdate, Mărceşti, Bădeni, Petea, Dealu Negru).
Am investigat cele şapte localităţi cuprinse în proiectul RO-NET din judeţul Cluj, investigaţie care a dus la concluzia că niciuna dintre aceste localităţi nu beneficiază de fibră optică, aşa cum ne-a transmis MCSI, ci proiectul e doar curs de finalizare.
Bogata de Jos şi Bogata de Sus aparţin de comuna Vad, primar fiind David Prunean, Mărtineşti aparţine de comuna Tureni, primar Elena Daniela Mănăilă, Stejeriş este un sat din comuna Moldoveneşti, primar Ioan Mărginean, Satul Pintic este o localitate componentă a municipiului Dej, primar fiind Morar Costan, în satul Sărata din comuna Pănticeu, primar este Aron Lungu, iar în satul Batin din comuna Unguraş primar este Ildiko Mureşan
Aşadar, i-am contactat telefonic pe toţi primarii comunelor de care aparţin cele şapte localităţi clujene, declarate de MCSI terminate, de unde am aflat că în nicio localitate din cele sus menţionate nu s-a finalizat proiectul Ro-NET, ci se lucrează de zor.
Promisiuni pe hârtie de câţiva ani
Telekom România trebuia să dezvolte până la sfârşitul anului 2015 o reţea de internet de bandă largă în 783 de localităţi defavorizate din ţară, însă proiectul, în valoare de 85,6 milioane euro, nu presupunea şi conectarea la internet a celor aproape 400.000 de locuitori din aceste zone. După finalizarea reţelei, Telekom o va opera pentru 18 ani, conform contractului de concesiune câştigat cu statul, dar conectarea la internet a clienţilor finali o poate face orice operator care închiriază capacitate în această reţea.
Managerul de proiect Savulescu este cel care de fapt pune bete in roate proiectului.Era gata de mult daca proiectul avea si manager de proiect
Astea ar fi cele mai mici probleme,altele sunt mai grave si anume:
-Ronet este o retea de fibra optica facuta cadou de statul roman Telekomului.Inca de la inceput Telekomul a primit derogari de la mai toate legile din Romania prin ministrii comunicatiilor si ai energiei ,care daca se sinchiseste cineva sa caute o sa decopere cu stupoare ca inainte de a fi ministri au fost membrii in CA ai Telekom !
-Telekom ar fi trebuit sa finanteze proiectul in relatia cu constructorii,care intre noi fie vorba sunt vai mama lor,pusi in proiect ca si constructori tot pe criterii de atribuire politica.Din nou daca se sinchiseste cineva o sa gaseasca subcontractorii constructorilor care sunt neplatiti de 1-1,5 ani si care se aproprie cu pasi mari si repezi catre faliment !
-Telekom face din Ronet,triplu profit si ramane si cu reteaua in concesiune :
1)Nu finanteaza constructia retelei,diferenta de la valoarea reala cu care a contractat-o si valoarea la care a subcontractat-o este imensa !
2)Reteau ramane in concesiune pe mai toata durata de viata a fibrei optice,reteaua Ronet primeste semnal din reteaua Telekom de aceea ceilalti furnizori de servicii nu vor sa fie implicati,ca sa poata folosii celelalte companii de telefonie sau TV Ronetul vor trebuii sa platesca taxe Telekomului.
3) Dupa ce vor finaliza Ronet cu bani europeni si cu bani de la buget(adica din taxele si impozitele noastre)ne vor da servicii pe care le vom plati,cui altcuiva decat TELEKOMULUI !
Asta este tragedia cu economiile tarilor in curs de dezvoltare si pentru care multinationale de genul Telekom sunt CANCER ! Pentru cateva parale ,unul sau unii dintre noi,favorizeaza aceste companii mamut trecute prin focul capitalismului real si nu romantic cum este la noi,fac profit enorm pe care apoi il,pierd in birocratia stufoasa a investitiilor de carton!
Astea ar fi cele mai mici probleme,altele sunt mai grave si anume:
-Ronet este o retea de fibra optica facuta cadou de statul roman Telekomului.Inca de la inceput Telekomul a primit derogari de la mai toate legile din Romania prin ministrii comunicatiilor si ai energiei ,care daca se sinchiseste cineva sa caute o sa decopere cu stupoare ca inainte de a fi ministri au fost membrii in CA ai Telekom !
-Telekom ar fi trebuit sa finanteze proiectul in relatia cu constructorii,care intre noi fie vorba sunt vai mama lor,pusi in proiect ca si constructori tot pe criterii de atribuire politica.Din nou daca se sinchiseste cineva o sa gaseasca subcontractorii constructorilor care sunt neplatiti de 1-1,5 ani si care se aproprie cu pasi mari si repezi catre faliment !
-Telekom face din Ronet,triplu profit si ramane si cu reteaua in concesiune :
1)Nu finanteaza constructia retelei,diferenta de la valoarea reala cu care a contractat-o si valoarea la care a subcontractat-o este imensa !
2)Reteau ramane in concesiune pe mai toata durata de viata a fibrei optice,reteaua Ronet primeste semnal din reteaua Telekom de aceea ceilalti furnizori de servicii nu vor sa fie implicati,ca sa poata folosii celelalte companii de telefonie sau TV Ronetul vor trebuii sa platesca taxe Telekomului.
3) Dupa ce vor finaliza Ronet cu bani europeni si cu bani de la buget(adica din taxele si impozitele noastre)ne vor da servicii pe care le vom plati,cui altcuiva decat TELEKOMULUI !
Asta este tragedia cu economiile tarilor in curs de dezvoltare si pentru care multinationale de genul Telekom sunt CANCER ! Pentru cateva parale ,unul sau unii dintre noi,favorizeaza aceste companii mamut trecute prin focul capitalismului real si nu romantic cum este la noi,fac profit enorm pe care apoi il,pierd in birocratia stufoasa a investitiilor de carton !