Cu doua zile înainte de dezbaterea si votul asupra motiunii de cenzura depusa de opozitie pe fondul asumarii raspunderii de catre Guvern pe noul proiect al Codului Muncii, în Monitorul Oficial apare o hotarare a Executivului care vireaza aproape 90 de milioane de euro în contul primariilor din teritoriu. Banii sunt destinati proiectelor de infrastructura si construirii de baze sportive, însa exista banuieli ca Emil Boc încearca astfel sa-si asigure sprijinul colegilor din partidele de guvernare. Desi calculele arata ca banii au mers, cu preponderenta, spre judetele portocalii, la Cluj ipoteza nu se confirma. Administratiile care au primit cele mai mari fonduri sunt conduse de primari din partidele de opozitie.
Guvernul a alocat 386 de milioane de lei, echivalentul a aproape 90 de milioane de euro, pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din mediul rural. Ceea ce a atras atentia asupra acestei decizii a Executivului este faptul ca a fost publicata în Monitorul oficial în 14 martie, cu doua zile înaintea dezbaterii pe motiunea de cenzura împotriva asumarii noului Cod al Muncii de catre Guvernul Boc, care nu a adunat suficiente voturi pentru a trece. Hotararea de Guvern a fost adoptata pe 2 martie, sumele alocate în teritoriu provenind din sumele defalcate provenind din taxa pe valoare adaugata, si vine sa completeze Ordonanta Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea programului de dezvoltare a infrastructurii si a unor baze sportive din spatiul rural. Fondurile sunt asigurate din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata, pentru acoperirea cheltuielilor de executie a lucrarilor de investitii prevazute în cererile de finantare „declarate eligibile”, se arata în hotararea aprobata de Guvern.
Decizia Guvernului a devenit efectiva cu doua zile înaintea unei noi provocari a executivului condus de Emil Boc la care trebuia sa faca fata în Parlament. Acesta si-a asumat, în 8 martie, raspunderea pe Codul Muncii, iar parlamentarii PSD, PNL si PC au depus o motiune de cenzura cu titlul “Codul Boc – salarii mici, somaj mare, firme falimentate”, dezbatuta, votata si respinsa miercuri. Potrivit unui calcul facut de Mediafax, cele mai mari sume au revenit judetelor si primariilor portocalii, iar presa centrala arata ca masura ar putea constitui, de fapt, un gest de recompensare a politicienilor fideli puterii, atat în contextul motiunii, cat si al alegerilor din interiorul PDL.
Calculul agentiei de presa arata ca, în ceea ce priveste lucrarile de infrastructura, 91,4 milioane lei au luat drumul spre 161 de primarii PDL, în timp ce 62 de primarii UDMR au primit 36,1 milioane lei. 139 de primarii PSD vor primi 65,9 milioane lei, iar catre 116 primarii PNL vor fi trimise 40,7 milioane lei. “Pe judete, în fruntea topului se afla Muresul, cu 21,04 milioane lei (16,47 milioane lei pentru infrastructura si 4,57 milioane lei pentru baze sportive). Consiliul Judetean Mures este condus de Edith Emoke Lokodi (UDMR), iar Primaria Targu Mures a revenit PDL, prin Dorin Florea, liderul filialei democrat-liberale. Locul doi în topul sumelor cumulate, cu 15 milioane lei (12,62 milioane lei pentru infrastructura si 2,38 milioane lei pentru baze sportive), revine Sucevei, judet condus de vicepresedintele PDL, Gheorghe Flutur. Deloc surprinzator, pe locul 3 gasim tot un judet „portocaliu”, Dambovita (14,49 milioane lei – 10,76 milioane lei pentru infrastructura si 3,72 milioane lei pentru baze sportive)”, subliniaza Mediafax.
La Cluj, sumele mari merg la opozitie
Pentru dezvoltarea infrastructurii, Clujul primeste aproape sapte milioane de lei pentru lucrari de canalizare, extindere sau reabilitare a retelelor de apa sau reabilitare si constructie de poduri. Localitatile de pe lista publicata în Monitorul oficial sunt Belis, Bobalna, Catcau, Ciurila, Cornesti, Fizesu Gherlii, Gilau, Jichisul de Jos, Jucu, Maguri Racatau, Mihai Viteazu, Petrestii de Jos, Sandulesti, Sic, Tritenii de Jos si Vad. Dintre acestea, sapte sunt conduse de primari PDL, trei de primari PNL, patru de primari PSD, una de UDMR si una cu primar independent. Daca facem, totusi, un calcul în functie de cele doua parti ale baricadei politice la nivel central, numarul de localitati conduse de primari din partide de opozitie este aproape egal cu numarul celor din partide din arcul guvernamental. În plus, judetul Cluj este deja, în mod “traditional”, un judet portocaliu în sensul ca atat la alegerile parlamentare, cat si la cele locale, clujenii au votat cu preponderenta cu PDL. Cei mai multi bani merg la Fizesu Gherlii unde este primar Virgil Muresan de la PSD (circa 1,4 milioane de lei), urmat de Tritenii de Jos, comuna condusa de un alt primar PSD, Valer Sasa (1,3 milioane de lei pentru canalizarea localitatilor din comuna).
De asemenea, pentru constructia de baze sportive si stadioane comunale, judetul Cluj a primit aproape 3,5 milioane de lei din cei 126,6 alocati în întreaga tara. În total, în judetul Cluj se vor ridica sase stadioane comunale, zece baze sportive multifunctionale, iar baza de la Poieni a primit bani pentru modernizare. Dintre acestia, Bontida primeste cel mai mult, 376.000 de lei pentru construirea unui stadion comunal, urmata de Frata care primeste 347.000 de lei pentru o baza sportiva polivalenta. La Bontida, de la începutul lunii martie 2010, primar este controversatul Emil Carhat, trecut de curand la PNL, care a fost acuzat de concubina fostului primar ca ar fi cumparat voturile consatenilor pentru a fi ales. La Frata gasim, de asemenea, tot un primar PNL, pe Vasile Trif.
Prin urmare, la Cluj, grosul banilor nu a mers “cu dedicatie” la primariile PDL, ci au fost distribuiti asa cum a aratat Iuliu Pacurar, consilierul premierului Emil Boc, nu în functie de coloratura politica a primarilor si a presedintilor de consilii judetene, ci strict dupa situatia si evolutia proiectelor. Citat de “Romania Libera”, acesta a mai declarat ca pe masa Guvernului mai exista, în curs de aprobare, cereri de suplimentare de fonduri de la circa 200 de unitati administrativ-teritoriale, iar alocarile s-au facut tocmai acum pentru ca “a venit primavara si lucrarile trebuie sa demareze”.
Istoria se repeta
Astfel de hotarari au mai fost aprobate de Guvern atat în 2010, cat si pe parcursul anului 2009, cand sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale au fost suplimentate din Fondul de rezerva bugetara, iar banii au fost alocati mai multor primarii pentru finantarea unor cheltuieli curente si de capital. Astfel, scenariul de saptamana trecuta seamana leit cu cel de acum 5 luni, cand Executivul s-a confruntat cu o alta motiune de cenzura.
Cu cateva zile înainte de citirea motiunii de cenzura în Parlament, Executivul a emis o hotarare prin care acorda bani scolilor din tara, cu predilectie celor din judetele unde puterea are majoritate politica. Un total de 80 de milioane de lei, aproximativ 18 milioane de euro, au fost împartiti în teritoriu pentru a-i „îmbuna” pe parlamentarii PD-L si UDMR care ar fi fost dispusi sa voteze pentru motiune de cenzura, specula mass-media în toamna.
Hotararea Guvernului Romaniei nr.1033 din 13 octombrie 2010 se refera la „unele masuri în domeniul finantarii din bugetul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului pe 2010 a unor cheltuieli de capital pentru unitati si institutii de învatamant”. Banii sunt destinati în mare parte reabilitarii cladirilor a 959 de unitati scolare care beneficiaza de aceste fonduri. Si atunci, judetele care au primit bani erau, în mare parte, judete portocalii: de exemplu, în judetul Cluj, la toate unitatile si centrele scolare au fost alocate peste 3 milioane de lei, în judetul Arad 3,2 milioane de lei, iar în judetul Suceava 3 milioane de lei.
Motiunea de cenzura depusa la Parlament de partidele de opozitie a fost semnata de 209 parlamentari si era intitulata „Motiunea Romaniei majoritare, motiune populara”.
Aceasta a fost prezentata în sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului în 20 octombrie, fiind respinsa o saptamana mai tarziu, cand doar 220 de parlamentari au votat, fiind necesare de 226 de voturi favorabile pentru ca motiunea sa treaca.
Diana Gabor
