La sfârşitul acestei luni, judecătorul Curţii de Apel Cluj, Monica Rodina, va decide dacă rechizitoriul procurorilor DIICOT Cluj în care omul de afaceri Gicu Gânscă şi Rareş Nilaş, preşedintele BT Securites, sunt acuzaţi de manipularea pieţei de capital este sau nu sustenabil. Până la decizia instanţei clujene, reporterii „Gazeta de Cluj” au discutat cu mai mulţi brokeri şi cu reprezentanţii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) pentru a afla dacă Nilaş şi Gânscă pot fi acuzaţi de nerespectarea Legii 297/2004 (Legea pieţei de capital). Conform persoanelor chestionate, Bursa Rasdaq, piaţa pe care Gânscă şi Nilaş au efectuat tranzacţiile chestionate de procurorii clujeni, nu se află şi nu s-a aflat niciodată sub incidenţa legii menţionate anterior.
Procurorii clujeni Daciana Deritei şi Mircea Hrudei din cadrul DIICOT Cluj îi acuză pe Rareş Nilaş, director în cadrul BT Securites, Gicu Gânscă, unul dintre acţionarii ACI Cluj SA şi Grup 4 Instalaţii, brokerii Ana Oprean, Sergiu Dascăl şi Ionuţ Baboş, precum şi pe avocatul Victor Rusa, de infracţiuni la legea privind piaţa de capital (Legea nr. 297/2004). Concret, acuzaţii sunt suspectaţi că au încălcat această lege în cadrul unor tranzacţii cu acţiunile SC ACI Bistriţa pe piaţa de acţiuni Rasdaq. Chiar dacă până acum au trecut cinci termene din cadrul procesului, până în momentul de faţă părţile din dosar pun problema dacă procesul are sau nu obiect, adică dacă acuzaţiile procurorilor au o bază legală. Până în momentul de faţă, judecătorul de caz a solicitat CNVM-ului o adresă prin care “arbitrul” pieţelor de acţiuni din România să spună dacă Rasdaq este sau nu reglementată de această lege. La ultimul termen, care a avut în urmă cu două săptămâni, CNVM a trimis răspunsul solicitat, iar în cadrul procesului, atât avocaţii acuzaţilor, cât şi procurorul de şedinţă au interpretat răspunsul instituţiei. Pe de o parte, procurorii spun că în perioada în care au avut loc tranzacţiile respective, piaţa Rasdaq s-ar fi aflat în fuziune cu Bursa de Valori Bucureşti (BVB) -piaţa reglementată de Legea pieţei de capital- şi că, în acest fel, Rasdaq ar fi fost reglementată, fiind “în atenţia” CNVM. Pe de altă parte, avocaţii lui Nilaş şi ai lui Gânscă spun că, într-adevăr, fuziunea a avut loc, dar că acest lucru nu implică automat reglementarea Pieţei Rasdaq. Următorul termen în acest proces este fixat pe 29 aprilie, dată la care judecătorul Monica Rodina va decide dacă acuzaţiile DIICOT Cluj sunt sau nu fondate pe un cadru legal.
Piaţa nu este reglementată
Discuţiile privitoare la reglementarea pieţei Rasdaq sunt tranşate de purtătorul de cuvânt al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Luminiţa Ciocan care spune că Rasdaq nu a fost niciodată reglementată. “Piaţa Rasdaq nu a fost niciodată “în atenţia” CNVM-ului. În perioada la care faceţi referire, în 2008, CNVM a aprobat o serie de modificări la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). În răspunsul trimis instanţei clujene am răspuns, clar, că Rasdq nu este reglementată în sensul articolului 125 din Legea 297/2004 şi al articolului 4, indice 14 din MISID. MISID este o normă europeană şi de aici pleacă sintagma de “piaţă reglementată”, pentru că trebuie să înţelegeţi că şi în cadrul Rasdaq tranzacţiile au loc în urma respectării unor reguli. Instanţelor clujene le-am mai trimis şi lista pieţelor reglementate, care este publică pe site-ul nostru în jurnalul UE nr. C348/21.12.2010”, a declarat Luminiţa Ciocan. Ea mai explică modul în care a apărut această piaţă bursieră şi modalitatea prin care Rasdaq ar putea intra sub incidenţa Legii 297/2004. “A avut loc o întâlnire la BVB (în data de 31.03.2011, n.red), unde au participat şi reprezentanţi CNVM, iar discuţiile s-au purtat despre o serie de companii din cadrul Rasdaq care îndeplinesc condiţiile pentru a fi tranzacţionate pe pieţele reglementate. Rasdaq este o “moştenire” în sensul că pe această piaţă au fost listate, iniţial, companiile care s-au privatizat în anii ‘90. Unele dintre ele au falimentat, altele au fuzionat, iar printre ele se regăsesc şi unele companii care ar putea intra pe pieţele reglementate. Diferenţa între o piaţă reglementată şi una nereglementată este cantitatea tranzacţionată şi faptul că, într-adevăr, cei de pe pieţele reglementate trebuie să facă mai multe rapoarte”, mai explică purtătorul de cuvânt al CNVM, Luminiţa Ciocan.
Rasdaq spală acţiunile gri
În mod surprinzător, brokerii chestionaţi în legătură cu cadrul legal în care funcţionează piaţa Rasdaq s-au abţinut de la a face comentarii pertinente. Pe lângă faptul că specialiştii au solicitat păstrarea anonimatului, toţi brokerii întrebaţi au susţinut că pe piaţa Rasdaq au loc o serie de tranzacţii financiare care s-ar putea înscrie în categoria de piaţă “subterană”. “Nu vă pot spune cu certitudine statutul acestei pieţe pentru că nici noi nu îl ştim. Din varii motive, CNVM-ul nu spune, clar, dacă Rasdaq este sau nu reglementată. Cert este că diferenţa între BVB şi Rasdaq este de transparenţă. Pe Rasdaq, de exemplu, eu pot să spun că achiziţionez 1.000 de acţiuni şi, de fapt, pot cumpăra 1.000.000. La fel, nu este obligatoriu să spun pentru cine cumpăr. Regulile de tranzacţionare diferă mult din cauza transparenţei”, explică un broker clujean. Alt specialist spune că Rasdaq este folosită pentru tranzacţionarea acţiunilor de genul celor emise de Fondul Prorietatea şi că fostele fabrici şi uzine comuniste s-au privatizat şi şi-au schimbat acţionariatele pe fondul tranzacţiilor pe Rasdaq. “Vă întrebaţi de ce nimeni nu dă un răspuns tranşant în legătură cu Rasdaq?!? Vă puteţi răspunde dacă vă uitaţi cum s-au privatizat fabricile şi uzinele comuniste din ţara asta. Acţiunile foştilor coloşi comunişti s-au tranzacţionat pe Rasdaq. Cine ar fi avut interesul ca aceste tranzacţii să fie transparente? Eu cred că această piaţă va dispare atunci când toate aceste tranzacţii vor fi “spălate” şi nimeni nu va mai putea lua pe nimeni la întrebări despre modul în care au fost privatizate aceste companii”, este de părere un alt broker. Conform ultimilor discuţii privind piaţa Rasdaq, este posibil ca, pentru a fi listate în continuare, companiile “serioase” să se transfere la BVB, iar cele care nu se califică pentru BVB, să funcţioneze pe un sistem alternativ de tranzacţionare al BVB. "Rasdaq nu îndeplineşte cerinţele Uniunii Europene de piaţă reglementată. Noi am elaborat un proiect care urmăreşte să rezolve această problemă şi l-am supus dezbaterii publice, dovadă că suntem deschişi la propuneri venite din partea celor din piaţă. Subliniez că ATS-ul nu este nereglementat, ci are reguli proprii care trebuie avizate de reglementatorul pieţei", a declarat Gabriela Anghelache, preşedintele CNVM pentru ziarul „Bursa”.
Legea 297/2004
Art.125.- O piaţă reglementată este un sistem pentru tranzacţionarea instrumentelor financiare, aşa cum au fost definite la art.2 alin.(1) pct.11 şi care:
a) funcţionează regulat;
b) este caracterizată de faptul că reglementările emise şi supuse aprobării C.N.V.M. definesc condiţiile de funcţionare, de acces pe piaţă, condiţiile de admitere la tranzacţionare a unui instrument financiar;
c) respectă cerinţele de raportare şi transparenţă în vederea asigurării protecţiei investitorilor stabilite de prezenta lege, precum şi reglementările emise de C.N.V.M., în conformitate cu legislaţia comunitară.
Conform rechizitoriului semnat de Mircea Hrudei si Daciana Deritei, procurori DIICOT Cluj, “fapta învinuitului Gânscă Gicu Agenor care, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada noiembrie 2007- februarie 2008, a cumpărat de pe piaţa reglementată Rasdaq acţiunile ACIS ale emitentului SA ACI Bistriţa SA în modalităţile prezentate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de manipulare a pieţei de capital, în formă continuată”. Procurorii mai susţin că Gânscă a încheiat, în 2007, cu directorul ACI Bistriţa, Ioan Blaga, un antecontract de vânzare-cumpărare, tranzacţia vizând două pachete de acţiuni, formate din 343.092 de acţiuni, respectiv de 3,66 milioane acţiuni. Tranzacţia la Bursă s-a derulat la preţul stabilit înainte, prin antecontractul de vânzare-cumpărare a acţiunilor.
Răzvan Robu
