Degeratu si Danilet, noii jucatori in teatrele Wikileaks

Generalul Degeratu, despre care „Gazeta de Cluj” v-a prezentat, în repetate rânduri, cum s-a implicat în mod direct în Revoluţia de la Cluj, a apărut în telegramele Wikileaks drept una dintre persoanele care se ocupă de trafic cu armament fără acte. Astfel, Wikileaks confirmă încă odată investigaţiile “Gazetei de Cluj”, după ce în numărul precedent v-am relatat despre cum am avut dreptate în cazul lui Iulian Dascălu, numit în topul oligarhilor locali din România. O altă telegramă care a apărut săptămâna trecută relevă faptul că judecătorul Cristi Danileţ ar fi avut acces la anumite informaţii legate de vieţile intime ale judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor.

Ambasada americană la București a descoperit că o firmă pentru care lucrează generalul în rezervă Constantin Degeratu era implicată în comerțul cu armament și tehnică militară fără, însă, a fi autorizată de instituțiile românești din domeniu. Înainte să lucreze pentru compania respectivă, Degeratu a mai fost consilier al președintelui Băsescu și șef al Statului Major al Armatei. Informația apare în telegramele Ambasadei SUA, obținute de WikiLeaks, și ajunse în posesia Revistei “Kamikaze” prin intermediul Centrului Român pentru Jurnalism de Investigație.
Fost consilier la Băsescu, broker de armament fără acte
Potrivit unui schimb de telegrame între Ambasadă și autoritățile americane din 2010, MIC & Associates (firmă românească de consultanță) funcționa ca reprezentant în România al Raytheon, companie americană care produce și furnizează tehnică militară, fără să fie autorizată de Departamentul pentru Control al Exporturilor (A­NCEX). Faptul că firma pentru care lucrează generalul (r) Constantin Degeratu nu avea acele autorizații a fost descoperit de Ambasada americană după ce aceasta a realizat o verificare a societății la sesizarea Departamentului de Stat din SUA. Totodată, Ambasada a mai descoperit că nici măcar ANCEX nu știa că MIC & Associates lucrează ilegal. Potrivit telegramelor, Departamentul de Stat a cerut verificarea MIC & Associates ca urmare a faptului că societatea acționa ca broker pentru Raytheon. Potrivit web­site‑ului societății românești, „MIC & Associates reprezintă Raytheon în România prin trei programe majore: sisteme de management al traficului aerian, sisteme de securitate națională și modernizare a tipului 22 de fregate și SCOMAR (Sistemul Complex de Observare, Supraveghere şi Control al Traficului de la Marea Neagră – n.r.). MIC a finalizat vânzarea unui sistem de pază de coastă cu 10 radare de înaltă tehnologie de către filialele Kiel și Canada ale Raytheon“.

Problemele precedente ale lui Degeratu

Generalul Degeratu are o problema majoră de imagine, după cum vă relata “Gazeta de Cluj”, cauzată de implicarea sa în reprimarea revoluţionarilor de la Cluj, din decembrie 1989. Odată cu numirea în această funcţie importantă a celui care a conceput planul de luptă al Armatei din Cluj-Napoca, speranţele românilor legate de aflarea adevărului cu privire la Revoluţie sunt nule. Locotenent-colonel în 1989, Constantin Degeratu a fost cercetat, alături de mai mulţi colegi din cadrul Comandamentului Armatei a IV-a, pentru uciderea a 28 de demonstranţi şi rănirea altor 104. A fost scos basma curată şi înaintat, după un deceniu, în cel mai înalt grad din Armata Română, cel de general de armată.

Cereri pentru blocarea dosarelor Revoluţiei

Constantin Degeratu este unul dintre semnatarii “notei informative” adresate, în 1990, procurorului general Gheorghe Robu, în care se solicită scoaterea de sub urmărire penală a inculpaţilor din dosarul “Cluj 89”, pe motiv ca procurorul militar care a instrumentat cazul, clujeanul Tit Liviu Domşa, este “subiectiv, răuvoitor şi incompetent”. Nota semnată de Degeratu şi colegii săi se alătura unei alte solicitări, cu conţinut similar, înaintate de gen. Topliceanu, de ministrul Apărării Naţionale, Victor Stănculescu, şi de ministrul de Interne, Mihai Chiţac. Semnatarii adresei propuneau ca măsura urgentă scoaterea în rezervă şi pensionarea procurorului Domşa, încalcând astfel grav principiul autonomiei instituţiei Procuraturii Generale.

Danileţ în Wikileaks
Judecătorul Cristi Danileț, fondatorul SoJust, a declarat că nu vrea să comenteze menționarea lui în telegramele Wikileaks. Acesta apare în telegramele publicate de celebrul site cum că ar fi vorbit cu reprezentanții Ambasadei SUA de la București despre abuzurile făcute de SIPA, fostul serviciu de informații al Ministerului Justiției.
"Am afirmat de câte ori am fost întrebat despre conținutul arhivei SIPA că, în afară de deținuții din penitenciare, strângea informații și cu privire la magistrați, polițiști, avocați, grefieri, atât în ce privește atribuțiile de serviciu, cât și viața lor privată. Nimeni de acolo nu a fost vreodată tras la răspundere pentru eventualele abuzuri. Cât privește Wikileaks, nu doresc să comentez", a declarat Cristi Danileț pentru “Adevărul de Seară” Oradea.

"Fondatorul SoJust, Cristi Danileţ (care a făcut parte din echipa lui Macovei), a spus consilierilor politici că SIPA era, în esență, serviciul propriu de informații al Minsterului de Justiție, care avea scopul de a spiona viețile private ale judecătorilor, procurorilor, oficialilor din instanțe şi chiar a cetățenilor de rând. (…) Danileț a divulgat că, deși dosarele de dinainte de 2001 au fost distruse, Ministerul de Justiție a păstrat dosarele din 2001-2005 în două încăperi mici, accesibile ministrului de Justiție", se arată într-o telegramă trimisă în 2009 la Washington de Ambasada SUA din România și citată de HotNews.ro.
"El (Cristi Danileț n.r.) le-a văzut dosarele care conțineau detalii despre relații sexuale ilicite ale unor judecători și procurori, chiar dosare medicale despre ce judecătoare au făcut avorturi. Era, a notat Danileț, o reîntoarcere la epoca Ceaușescu și era greșit să crezi că poți forţa prin șantaj judecătorii să se reformeze", apare în telegrama citată de HotNews.
"Similar, vicepreședintele CSM Licu a spus consilierilor politici că CSM i-a spus categoric ministrului de Justiţie, Predoiu, că reînvierea SIPA era o idee proastă. Predoiu ceruse, ulterior, o întrevedere cu liderii CSM pentru mai multe discuții suplimentare, dar CSM refuzase să participe. Șeful ANI, Macovei, a spus că problema SIPA a apărut pentru un moment și în timpul Summit-ului Justiției convocat de Băsescu: Geoană ceruse ca Predoiu să explice logica de a reînvia serviciul. Băsescu a intervenit și a spus că ”acest lucru nu este pe agenda noastră de azi”. Iar Geoană s-a retras", se mai arată în telegramă.