În 2014 procurorii de la DNA Cluj reuşeau arestarea preventivă a liberalului Rareş Pop, atunci şef al Inspectoratului de Stat pentru Control Trafic Rutier IT 4 Cluj. Anchetatorii îl acuzau pe acesta de abuz în serviciu, luare de mită şi şantaj. A fost nevoie de doi ani de judecată, zeci de martori, probe depuse la dosar şi audieri multiple pentru ca să se demonstreze că rechizitoriul întocmit de DNA a fost unul neîntemeiat.
Gazeta de Cluj a monitorizat procesul transmiţând pe parcursul acestuia cum treptat acuzaţiile DNA în ceea ce îl privesc pe Rareş Pop erau nefondate. Pe lângă stenograme transcrise tendenţios şi luate din context, denunţul patronului firmei de transport Fany, Ştefan Cadar care în final susţine că nu a beneficiat de favoritisme din partea inculpatului, declaraţia fostului prefect de Alba ce îl absolvă pe Pop de cele imputate de procurori, a venit rândul ca şeful de stat al ISCTR să aducă lămuriri în instanţă.
Chemat pentru a fi reaudiat, Ştefan Dorin, şeful la nivel naţional al ISCTR a declarat cu subiect şi predicat în faţa judecătorului de la Tribunalul Cluj că Rareş Pop nu a avut nici o vină în schimbarea, pentru incompetenţă, a inspectorului Corodea.
Repetabila poveste cu Şcoala Bistra
Într-unul din actele materiale existente în rechizitoriul DNA Cluj se preciza că Rareş Pop ar fi intervenit ilegal pentru ca un echipaj de control aflat în subordinea lui să nu amendeze Şcoala Bistra.
Concret, în primăvara anului 2014, Şcoala din Bistra a fost sancţionată de către Inspectoratul de Stat pentru Controlul Transportului Rutier (ISCTR) Alba cu o amendă în valoare de 9.000 lei. Amendarea instituţiei de învăţământ s-a făcut cu prilejul unui control realizat de ISCTR Alba în zona Munţilor Apuseni. Sancţiunea a fost aplicată pentru că autoturismul marca ARO, dotat special pentru transportul elevilor, nu avea instalat tahograf şi limitator de viteză.
S-a ajuns până la Guvern
Măsura luată de inspectorii Viorel Rus şi Decebal Popa a cauzat un adevărat scandal instituţional. Prefectul Gheorghe Feneşer a contactat de urgenţă şefii ISCTR Alba şi Cluj, pentru a solicita anularea amenzii, acesta considerând că procesul verbal de sancţionare fiind întocmit în mod ilegal, fără respectarea prevederilor în materie. Argumentul acestuia era că tahograful nu trebuie instalat decât pe maşinile care parcurg o distanţă mai mare de 50 de kilometri, iar în acest caz microbuzul şcolar nu efectuează un drum mai lung de 10 kilometri dus-întors. ”Revolta mea este cu atât mai mare cu cât, recent, am intervenit pentru a asigura material lemnos destinat încălzirii unităţilor de învăţământ, care au o situaţie financiară precară şi pentru care suma de 600 lei, necesară acoperii cheltuielilor cu încălzirea, reprezintă o sumă astronomică. Vă daţi seama că plata unei amenzi de 9.000 lei ar reprezenta falimentarea şcolii”, a subliniat prefectul judeţului Alba într-un comunicat de presă.
Ulterior, persoana responsabilă de acţiunile celor doi inspectori, Călin Corodea a fost demis de pe funcţia de conducere de la ISCTR Alba, iar procurorii au considerat de cuvinţă să îl acuze pe Rareş Pop de şantaj.
Adevărul din spatele dosarului
Rareş Pop a petrecut mai multe luni în arestul IPJ Cluj din cauza ipotezelor celor de la DNA Cluj prin care acesta ar fi încălcat legea prin schimbarea din funcţie a inspectorului Călin Corodea. După doi ani, la termenul de judecată din 12 decembrie, şeful de stat al ISCTR, Ştefan Dorin susţine că ideea de a-l demite pe Călin Corodea din funcţia de coordonator transport ISCTR Alba i-a aparţinut exclusiv.
„În 2013 aveam funcţia de şef ARR Ilfov-Bucureşti, de unde am fost detaşat la ISCTR IT1, iar în martie 2014 am devenit şef de stat al ISCTR. Îmi amintesc de incidentul cu Şcoala Bistra. Era absurd ca acea unitate de învăţământ să achite o amendă de 9.000 de lei pentru un tahograf ce nu putea fi montat. Într-adevăr, odată întocmită nota de constatare nu se mai putea interveni pentru anularea unui Proces Verbal, aşa că a rămas situaţia să fie atacată în instanţă, unde din câte am văzut Şcoala a şi câştigat. În urma acelui control am observat că inspectorul Călin Corodea nu a gestionat corect situaţia. Dacă eram eu în locul lor nu aş fi aplicat sancţiuni pe loc, mai ales dacă nu eram sigur de legislaţia în vigoare, ci mai precis aş fi acordat un timp de mediere a celor semnalate, perioadă în care mă puteam documenta şi convinge că nu era cazul să se aplice o amendă” a început declaraţia şeful ISCTR, Dorin Ştefan.
În continuare, acesta a relatat în faţa procurorului DNA dar şi a judecătoarei de la Tribunalul Cluj că despre scandalul cu Şcoala Bistra aflase de la fostul prefect de Alba, Gheorghe Feneşer, care l-a sunat atât pe el cât şi pe ministrul transporturilor, atunci în funcţie, Dan Şova.
„Prefectul Feneşer a făcut mai multe adrese către ministrul transporturilor şi către mine. M-a contactat şi telefonic, iar eu am apreciat că speţa era de competenţa mea, astfel că am început să investighez ce s-a întâmplat. Le-am telefonat celor de la RAR pentru a le cere clarificări, iar aceştia mi-au spus că autovehiculul în discuţie nu putea să fie dotat cu tahograf, fiind prea vechi.
Corodea nu a participat personal la acel control de la Şcoala Bistra, însă nu a apreciat corect această problemă. Trebuia să se dea o perioadă de şapte zile de remediere, iar Călin Corodea să discute cu prefectul Feneşer şi cu directorul şcolii respective pentru a vedea dacă într-adevăr s-a încălcat vre-o lege. Între timp şcoala putea obţine o adresă de la RAR care preciza ce mi s-a spus şi mie, că maşina respectivă nu putea fi dotată cu tahograf. Ulterior, cei doi inspectori constatau că au greşit şi puteau să dea un avertisment şcolii sau să nu o sancţioneze în nici un fel” mai adaugă acesta.
Şeful ISCTR: Eu am vrut să îl schimb pe Corodea
Deşi în faza de urmărire penală, când a fost audiat la sediul DNA, Dorin Ştefan a declarat că Rareş Pop i-a trimis o propunere de înlocuire a inspectorului Corodea după incidentul de la Bistra, acum acesta a venit cu completări prin care arată că ideea i-a aparţinut.
„Eu am fost cu ideea de a-l schimba pe Corodea. În primul rând am constatat că nu a ştiut să comunice cu instituţia prefectului, cu presa şi cu conducerea şcolii respective. Astfel că, i-am telefonat lui Pop Rareş, la care i-am spus să îmi facă o propunere pentru înlocuirea lui Călin Corodea, pe care m-am decis să îl schimb. Am făcut toate acestea pentru că potrivit regulamentului trebuia să fiu sesizat de şeful regional şi trebuia să mi se propună o altă persoană ca să pot să demit un coordonator” mai explică şeful de stat al ISCTR.
S-au trezit că trebuie să asculte de DNA Cluj
Nu este un secret că în momentul în care DNA construieşte o anchetă în jurul unui angajat de instituţie publică, cea din urmă este invitată să se constituie parte civilă în viitorul proces cu condiţia că dacă refuză, şefului i se face dosar penal pentru abuz. Aşa a fost şi în cazul lui Adrian Năstase, la fel s-a întâmplat şi în speţa aceasta: DNA Cluj l-a invitat pe Dorin Ştefan în calitate de şef al ISCTR să se constituie parte civilă în dosar împotriva lui Rareş Pop şi a adopta poziţia că prin acţiunile sale inculpatul ar fi adus prejudicii financiare instituţiei la care lucra.
Însă, cei de la ISCTR, când au acceptat ”oferta” celor de la DNA Cluj s-au luat strict după cele enunţate în rechizitoriu, fără a se documenta de la părţile implicate precum serviciile lor teritoriale de la Alba, Bistriţa-Năsăud sau chiar Cluj, dacă într-adevăr a existat fizic un prejudiciu financiar de care să fie responsabil Vasile Crişan, Rareş Pop sau Radu Dohotaru(cei trei inculpaţi, angajaţi ISCTR, trimişi în judecată în prezentul dosar).
Întrebat în instanţă de ce a acţionat astfel şi nu a făcut verificări ulterioare, şeful de stat ICTR, Dorin Ştefan recunoaşte că s-a bazat strict pe situaţiile prezentate în rechizitoriu şi aruncă vina pe cei de la departamentul juridic, chiar dacă el a fost semnatarul adresei de constituire parte civilă în proces.
Cu toate acestea, Rareş Pop a achitat de bună-credinţă presupusul prejudiciu, iar acum instanţa i-a îndrumat pe inculpaţi să formuleze o adresă prin care să ceară explicaţii de la departamentul juridic cu privire la modalitatea în care au calculat prejudiciu şi ce verificări ulterioare au efectuat în cauză.
Toate acestea împreună cu audierea ultimilor doi martori, vor fi dezbătute în şedinţa publică de la următorul termen din dosar.
