Ministerul Mediului desfiinteaza Impact

„Caracatiţa” Impact se întinde în toată ţara. Toate cartierele societăţii listate la Bursa de Valori Bucureşti crează mai multe probleme de natură penală: de la ansamblul Boreal din Constanţa, la Greenfield şi Class în Bucureşti, Lomb în Cluj-Napoca şi Lotus în Oradea. Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, acuză compania Impact de încălcarea unei proprietăţi în cartierul rezidenţial Greenfield-Băneasa şi trimite cereri la organele competente pentru o eventuală urmărire penală. Raportul de control este transmis la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Prefectura municipiului Bucureşti, Garda Naţional de Mediu, Regia Naţională a Pădurilor. De asemenea, Impact nu şi-a clarificat nici situaţia contractului cu Primăria municipiului Cluj-Napoca, unde pretinde că are o datorie de 1 milion de euro. Mai mult decât atât, deşi situaţia din ansamblul Azur este pe drumul spre intrare în legalitate, situaţia nu este pe acelaşi drum şi la Constanţa.

Impact revendică o datorie de 4 milioane de lei de la Primăria municipiului Cluj-Napoca pentru PUZ-ul şi alte investiţii în cartierul Lomb. Oficialii Primăriei neagă această datorie şi susţin că nu este una fundamentată. Situaţia cartierului Lomb a rămas în aer, precum toate celelalte cartiere dezvoltate de Impact.
„Toate lucrările care au fost efectuate (n.r. de către Impact în Cartierul Lomb) au fost efectuate printr-un contract, un acord, o licitaţie. Dânşii nu au dus până la capăt contractul. Ar fi anormal să-şi recupereze banii pe ceva care nu funcţionează”, a declarat pentru „Gazeta de Cluj” primarul municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu.

Laszlo Borbely şi-a trimis corpul de control în cartierul Greenfield din Bucureşti pentru a analiza ilegalităţile comise de Impact în calitate de constructor al respectivului ansamblu, în urma diverselor sesizări.
Direcţia Silvică a închis ochii
„Impact are două dosare penale împotriva falsurilor în documentaţie, un dosar penal pentru că a intrat cu „bocancii” în pădure, autorizaţia obţinută ilegal şi trecerea racordurilor prin pădure, având drept păgubiţi Direcţia Silvică şi Ministerul Mediului. În momentul în care eu afectez fondul silvic sunt obligat să scot suprafaţa de teren afectată sau să despăgubesc Direcţia Silvică. Plata a fost evitată. În al doilea rând, trebuia să facă evaluarea impactului asupra mediului, care este o obligaţie comunitară -apropo de infrigement- conform directivelor comunitare. În al treilea rând, trebuie să dovedească utilitatea publică a proiectului, pe care, evident, nu au făcut-o. Enel a trimis o adresă către Direcţia Silvică că vor să treacă prin pădure şi să racordeze utilităţile. Direcţia Silvică le-a dat imediat aviz nefavorabil. Peste câteva zile, Impact primeşte un aviz favorabil condiţionat, fără să depună solicitare în scris. Unde Enel a primit aviz nefavorabil, Impact primeşte aviz favorabil condiţionat. E evident că Direcţia Silvică a închis ochii”, a explicat o sursă.

Urmărirea penală a început, Popp s-a sustras
Chiar dacă urmărirea penală în cazul inculpaţilor din cazul Greenfield a început, capul firmei şi cel care ar fi tras toate sforile în cadrul autorităţilor locale, Dan Ioan Popp, „tăticul” Impact, a reuşit să scape.
Procurorul Maria Petrescu Corina, din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, a confirmat începerea urmăririi penale faţă de Liviu Marius Niţă (sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 246 CP), Georgeta Aurelia Trif (sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 249 CP), Georgescu Mihaela Constanţa (sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 246, 289, 291 CP), Constantin Dobre (sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 246, 289, 291 CP), Sorin Negru (sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 246 CP), Cornel Simoc,  Ioana Balaurea şi Victor Manea.
Liviu Marius Niţă era directorul executiv Impact; Georgeta Aurelia Trif  are funcţia de  directoare „Achiziţii” Impact; Georgescu Mihaela Constanţa este arhitectă angajată de Impact; Constantin Dobre este profesor unviersitar la Catedra de Urbanism şi angajat al Impact; Sorin Negru este inginer de lucrări cadastrale al Impact şi, în acelaşi timp, finul lui Carmen Săndulescu; Cornel Simoc este arhitect la Impact; Ioana Balaurea este fostul arhtiect şef al Capitalei, iar Victor Manea este referent.
Locuinţă achiziţionată la fix
Victor Manea, referent în cadrul Primăriei municipiului Bucureşti, este mâna dreapta a fostului arhitect şef al Capitalei, Ioana Balaurea, şi a achiziţionat în Bucureşti, sectorul 4, pe str. Alunişului, în 2007,  în perioada ulterioară avizării, documentaţia Impact în ceea ce priveşte Planul Urbanistic Zonal (PUZ) din cartierul Greenfield din Bucureşti, înainte de a acorda cel de al doilea aviz.
ANRE şi ISC , miserupism de Dâmboviţa
Conducerea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea Energiei (ANRE) a avut, săptămâna trecută, o discuţie în legătură cu un alt proiect plin de ilegalităţi al Impact, SC Boreal din Constanţa. La întâlnire au participat şi oficialii Enel Dobrogea şi Enel Distribuţie Constanţa. „Cu toţii au recunoscut că Impact funcţionează şi a vândut energie în ilegalitate, dar şi a refacturat consumul de energie electrică şi nu are autorizaţie, nu are licenţă şi nu deţine preţ reglementat. Pe de altă parte, oficialii au zis că singura modalitate ar fi ca locuitorii ansamblului Boreal Constanţa să se debranşeze de la reţeaua de energie electrică. Pe cei de la Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) nu îi intereseaă nici de taxa pe care nu au primit-o de la Impact, nici de faptul că Impact lucrează la negru. Proprietarii, scoşi „ţapi ispăşitori”, trebuie să îşi facă o nouă instalaţie electrică pe spatele lor. Cei de la Impact au avut un contract de distribuţie electrică până în 2007, pe care l-au reziliat pentru că nu avea nicio legalitate. Din 2004 nu are nici licenţă, nici autorizaţie de construcţie, nici autorizaţie de la apă, dar nici de la Mediu. El a refacturat, a încasat supraevaluat regimul de utilităţi, mai mult, pe facturi încasează şi administraţie cartier, deşi nu are această proprietate”, a declarat o sursă care a participat la întâlnire.  
„La ora actuală legea prevede ca  Enel, care este în culpă datorită faptului că au ţinut pe Impact la negru. Au făcut fals în acte şi în documente, deoarece au susţinut că sunt proprietari şi, de fapt, nu sunt. Au făcut fals în acte şi s-au dat drept furnizori şi distribuitori, dar nu sunt. Ne-au indus în eroare că au avize şi licenţe, dar  nu au. Avem soluţie definitivă şi ei nu pot aplica ordinul 4 pentru preluare, pentru că ei zic că Impactul este proprietar. Proprietatea este întăbulata pe numele meu”, a declarat o sursă din cadrul Boreal Constanţa.
Împrumuturi luate pe proprietăţile altora
Impact a contractat un împrumut de 12,8 milioane de euro de la Piraeus Bank România garantând cu locuinţele din cartierul Boreal din Constanţa, a cărui proprietar nu este. Toate locuinţele din acel ansamblu sunt în proprietatea celor 158 de proprietari. Vor să facă o refinanţare cu supliment de valoare şi merg pe aceeşi ipotecă.
BOX
Articolele de lege încălcate de Impact
Art. 291. – Uzul de fals
Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani când înscrisul este oficial, şi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă când înscrisul este sub semnătură privată. 
Art. 289. – Falsul intelectual
Falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Se pedepseşte şi tentativa 
Art. 246. – Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor
Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Art. 249. – Neglijenţă în serviciu
Încălcarea din culpă, de către un funcţionar public, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi dintre cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă.
Fapta prevazută în alin. 1, dacă a avut consecinţe deosebit de grave, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani.

Tiberiu Hrihorciuc