Potrivit bilanțului anual prezentat de Curtea de Apel Cluj, în anul 2016, instanţele din aria de competenţă a Curţii de Apel Cluj au fost sesizate cu judecarea a 142.867 dosare nou intrate, în creştere faţă de anul 2015, când numărul dosarelor nou intrate a fost de 131.331 şi în uşoară scădere faţă de anul 2014, când numărul acestora a fost de 146.511.
Creşterea numărului de dosare nou intrate în anul 2016, în raport cu anul 2015, a fost determinată, în principal, de o creştere semnificativă a numărului de dosare nou intrate la nivel de judecătorii, unde, în anul 2016, au fost înregistrate 101.438 dosare nou intrate, faţă de 87.924 dosare în anul 2015. Constatăm că şi la nivelul tribunalelor a existat, în anul 2016, o uşoară creştere faţă de anul precedent, când numărul dosarelor nou intrate a fost de 29.968, faţă de 31.327, în anul 2016.
În cursul anului 2016, pe rolul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare, au fost înregistrate 10.102 dosare nou intrate.
Volumul total al cauzelor de soluţionat, a fost, în anul 2016, de 13.556 dosare, rezultat prin însumarea numărului de dosare intrate în cursul anului, 10.102 dosare nou intrate, cu numărul de dosare rămase nesoluţionate la sfârşitul anului precedent, 3.454 dosare (stocul de dosare care include şi dosarele suspendate).
Din totalul de 13.556 cauze de soluţionat, au fost soluţionate 11.357 cauze în anul 2016, numărul acestora fiind mai mic decât cel al cauzelor soluţionate în anii precedenţi, cu referire la anul 2015, când au fost soluţionate 16.810 cauze, respectiv anul 2014, când au fost soluţionate 17.345 de dosare.
În anul de referinţă 2016, din totalul dosarelor nou intrate, cele mai multe au fost înregistrate pe rolul Secţiei a III-a de contencios administrativ şi fiscal, respectiv 3.151 dosare, urmată de Secţia penală cu un număr de 2.796 dosare în anul 2016, Secţia I civilă, cu 2.661 dosare în anul 2016 şi Secţia a II-a civilă cu un număr de 1.494 dosare nou înregistrate în anul 2016.
Pe materii şi stadii procesuale, ponderea cea mai însemnată a dosarelor nou intrate a revenit recursurilor înregistrate pe rolul Secţiei a III–a de contencios administrativ şi fiscal, 2.503 cauze (din care 1.157 dosare au avut ca obiect anulare act control taxe şi impozite), urmate de apelurile Secţiei I civilă (2.181 cauze), apelurile Secţiei penale şi de minori(1.883 cauze) şi apelurile aflate pe rolul Secţiei a II-a civilă (966 cauze).
În ceea ce priveşte dosarele soluţionate, din totalul de 11.357 dosare, cele mai multe se regăsesc în cadrul Secţiei I civilă, 3.176 dosare, urmată de Secţia a III–a de contencios administrativ şi fiscal, 3.114 dosare, Secţia penală şi de minori, 2.683 dosare şi Secţia a II-a civilă, care a soluţionat un număr de 2.384 dosare.
Constatăm, astfel, o diminuare considerabilă a dosarelor din stoc, pentru Secţia I civilă, unde stocul, de 512 dosare, este mai mic cu 504 dosare faţă de 1.016 dosare aflate în stoc la sfârşitul anului 2015 şi pentru Secţia a II-a civilă, stocul de 280 dosare fiind mai mic cu 883 dosare, faţă de 1.163 dosare aflate în stoc la sfârşitul anului 2015.
La Secţia a III–a de contencios administrativ şi fiscal stocul de 797 dosare este uşor mai mare decât stocul de la sfârşitul anului 2015, care a fost de 763 dosare, însă, a fost influenţat de dosarele transpuse în cursul anului 2016 de la Secţia a II-a civilă (dosare aflate în procedură prealabilă la sfârşitul anului 2015 care la sfârşitul procedurii au fost transpuse şi au primit termen la Secţia a III–a de contencios administrativ şi fiscal).
Analizând stocul de dosare al Secţiei penale şi de minori, de 610 dosare la sfârşitul anului 2016, constatăm o creştere a acestuia faţă de anul 2015, când a fost înregistrat un stoc de 494 dosare. Creşterea poate fi justificată şi de volumul mai mare al cauzelor nou intrate, care a fost de 2.796 dosare în anul 2016, faţă de 2.269 în anul 2015.
În anul de referinţă, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj, precum şi aceia de la instanţele din circumscripţia acesteia au avut de soluţionat, în medie, 804 dosare (faţă de 828 dosare în anul 2015 şi 976 dosare în anul 2014), analiza rapoartelor statistice întocmite pe categorii de instanţe evidenţiind faptul că la nivelul Curţii de Apel Cluj, ca instanţă de sine stătătoare, media cauzelor de soluţionat pe judecător a fost de 583 dosare, la tribunale de 648 dosare, iar la judecătorii de 1.001 dosare (Anexa 12).
În cazul tribunalelor, peste media de 648 cauze de soluţionat pe judecător, s-au situat Tribunalul Cluj (758 cauze) şi Tribunalul Specializat Cluj (848 cauze), iar sub această medie, Tribunalul Maramureş, cu 577 cauze, Tribunalul Sălaj, cu 535 cauze şi Tribunalul Bistriţa-Năsăud cu 522 cauze (Anexa 3).
La judecătorii, se disting valori peste media de 1.002 cauze de soluţionat la nivelul judecătoriilor: Bistriţa (1.169 cauze), Beclean (1.432 cauze), Năsăud (1.430 cauze), Sighetu Marmaţiei (1.401 cauze), Baia-Mare (1.222 cauze), Jibou (1.344 cauze) şi Şimleu Silvaniei (1.050 cauze), sub medie situându-se Judecătoriile Cluj-Napoca (884 cauze), Turda (966 cauze), Dej (967 cauze), Vişeu de Sus (975 cauze), Gherla (942 cauze), Huedin (747 cauze), Zalău (716 cauze).
Cele mai mici valori au fost înregistrate la judecătoriile Dragomireşti (539 cauze), şi Târgu Lăpuş (626 cauze)
În anul 2016, judecătorii au soluţionat, în medie, 586 dosare, faţă de 698 dosare în anul 2014 şi 613 dosare în anul 2015, pe categorii de instanţe, acest indicator prezentându-se astfel: 732 cauze soluţionate/judecător la judecătorii, 427 cauze soluţionate/judecător la tribunale, 514 cauze soluţionate/judecător la Curtea de Apel Cluj.
La nivelul tribunalelor, volumul mediu de cauze soluţionate pe judecător a atins următoarele valori: Tribunalul Cluj – 516 dosare, Tribunalul Specializat Cluj – 482 dosare , Tribunalul Sălaj – 379 dosare, Tribunalul Maramureş – 383 dosare şi Tribunalul Bistriţa-Năsăud – 336 dosare.
În ceea ce priveşte judecătoriile, media de 732 dosare soluţionate pe judecător a fost depăşită de judecătoriile: Sighetu Marmaţiei (936 cauze), Beclean (931 cauze), Năsăud (887 cauze), Bistriţa (878 cauze), Jibou (807 cauze), Dej (787cauze), Gherla (764 cauze), Vişeu de Sus (764 cauze), Turda (751 cauze), Şimleu Silvaniei (704 cauze), Cluj-Napoca (660 cauze), la polul opus găsindu-se judecătoriile Târgu Lăpuş (488 cauze), Dragomireşti (438 cauze).
Analizând indicii de operativitate pe categorii de instanţe, constatăm faptul că la Curtea de Apel Cluj propriu-zisă, indicele de operativitate este de 112,4%, cel mai mare indice de operativitate obţinut comparativ cu celelalte curţi de apel din ţară. Pe următoarele trei poziţii sunt Curtea de Apel Craiova, cu un indice de operativitate de 110,9%, Curtea de Apel Târgu Mureş, cu un indice de operativitate de 106,8% şi Curtea de Apel Constanţa, cu un indice de operativitate de 106,5%.
Indicele de operativitate al Curţii de Apel Cluj este cu 11 procente situat peste media naţională de operativitate, calculată pentru toate curţile de apel din ţară, care a fost în anul de referinţă de 102,1%.
