Muşamalizarea unui omor din culpă

Directorul general al Centrului Interservisan, profesorul universitar doctor Teofil Pop,  a fost acuzat în mai multe rânduri de malpraxis de rudele pacienţilor care au murit în urma unor operaţii de polipi efectuate de acesta. “Gazeta de Cluj” vă prezintă cum Pop a scăpat neatins de justiţie cu ajutorul unei colege de la Anatomie Patologică, care s-a ales, în schimb, cu o condamnare de trei ani de închisoare cu suspendare. În plus, acest caz nu este singular, la momentul cercetării medicului fiind avute în vedere încă două cazuri asemănătoare.

În februarie 2007, Constantin Costea a fost consultat de medicul Teofil Pop la Centrul Medico-Chirurgical Universitar Interservisan. Doctorul, în urma diagnosticării, a recomandat internarea pentru efectuarea unei intervenţii chirurgicale de scoatere de polipi. Pacientul, originar din satul Vişag, s-a internat la Interservisan şi, câteva zile mai târziu, a fost supus unei operaţii de îndepărtare a 12 polipi nazali. “A doua zi după operaţie, tatăl meu a început să aibă dureri îngrozitoare de cap. I-am spus asta medicului, iar el i-a dat Algocalmin”, a relatat Marilena Costea, fiica pacientului, pentru săptămânalul “Clujeanul”.

Complicaţii postoperatorii

„Evoluţia postoperatorie a pacientului a cunoscut o stare nefavorabilă începând cu a patra zi de la intervenţia chirurgicală, după ce, între timp, fusese externat, instalându-se brusc o stare febrilă cu pierderea progresivă a stării de conştienţă, până la instalarea unei come de gradul IV, motiv pentru care aparţinătorii au solicitat intervenţia de urgenţă a serviciului de Ambulanţă, pacientul fiind internat în data de 12.02.2007 la Clinica de Neurochirurgie Cluj-Napoca”, arată motivarea judecătoarei Beatrice Birău.
Medicii de la Neurochirurgie au constatat apariţia unei fistule cranio-nazale care a rezultat în pneumoencefalie şi meningită. Aceştia au încercat printr-o intervenţie chirurgicală să închidă fistula, dar era deja prea târziu, iar starea pacientului s-a înrăutăţit şi acesta a decedat la data de 5 martie 2007. Doctorii de la Neurochirurgie au constat o serie de deficienţe în tratamentul post-operator acordat lui Constantin Costea. Dacă imediat după intervenţia chirurgicală de îndepărtare prin smulgere a polipilor ar fi fost efectuat un control endoscopic, fistula ar fi fost identificată şi putea fi închisă la timp, cu riscuri mult mai reduse pentru pacient. Din păcate, acest procedeu nu a fost realizat la clinica Interservisan, iar atunci când au intervenit medicii de la Neurochirurgie, Constantin Costea era în stare foarte gravă, în comă de gradul IV. Potrivit verificărilor medicale ulterioare decesului, arată instanţa, datorită tamponării zonei afectate după prima intervenţie chirurgicală, a fost favorizată dezvoltarea unei infecţii, care a mascat scurgerea de lichid cefalorahidian, care a dus la meningită, drept pentru care pacientul era într-o stare atât de gravă când a fost dus, într-un final, de ambulanţă la Clinica de Neurochirugie.

Autopsie înainte de vreme

Povestea se complică şi mai mult când, la doar 12 ore de la decesul pacientului, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj s-a procedat la efectuarea autopsiei. Maria Magdalena Petrescu, în calitate de şef al Serviciului de Anatomie Patologică a realizat această autopsie, „fără a participa vreun medic clinician , cum prevede art.18 al.2 din Hotărârea nr. 451-2004, cazul pacientului fiind considerat un caz problemă şi de aceea s-a apreciat că efectuarea autopsiei trebuia făcută de către inculpată”, arată instanţa.
Acelaşi document arată că în conţinutul protocolului de necropsie nu este menţionată existenţa unei fistule LCR, deşi acest diagnostic apărea în introducerea raportului certificat de şefa de la Anatomie Patologică. Raportul specifică la început diagnosticul pus de medicii de la Clinica de Neurochirugie: fistulă LCR cranio-facial, polipoză nazală operată, pneumoencefalie. În analiza Mariei Magdalena Petrescu nu este descrisă însă cutia craniană cu referire la aspectele consemnate în fişa de internare de la Neurochirugie.
Instanţa conclude că medicul Petrescu nu a respectat actele normative referitoare la efectuarea expertizelor, a constatărilor şi a altor lucrări medico-legale, în speţă prevederile Hotărârii nr. 451/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 104/2003 şi Norma nr.25/2000. Potrivit acestora, autopsia trebuia efectuată numai după împlinirea a 24 de ore de la deces, însă şefa de la Anatomie Patologică a procedat la efectuarea autopsiei fără a respecta intervalul de 24 de ore de la decesul pacientului, autopsia fiind efectuată după trecerea a maxim 12 ore de la constatarea decesului.

Competenţa era a IML

Efectuarea expertizei nu era, în acest caz, de competenţa doamnei Petrescu, arată instanţa, dat fiind că moartea a survenit la scurt timp după o intervenţie chirurgicală şi este pusă în legătură cu o deficienţă în acordarea asistenţei medicale, caz în care un medic legist trebuie să facă autopsia, şi nu anatomopatologul instituţiei sanitare în cadrul căreia a survenit decesul. „Potrivit art. 34 al.2 din norma nr. 25/2000, se prevede faptul că „autopsia medico-legală a cadavrului se efectuază la solicitarea organelor judiciare, numai de către medicul legist, fiind obligatorie în următoarele cazuri: (…) decesul pacientului a survenit în timpul sau la scurt timp după o intervenţie diagnostică sau terapeutică medico-chirurgicală, situaţie prezentă în cauză, întrucât pacientul decedat fusese internat în spital şi supus unei intervenţii chirurgicale în urma căreia, la scurt timp, starea sa medicală s-a agravat şi ulterior a decedat”, arată motivarea judecătoarei Birău.
În plus, aceasta nu a anunţat autorităţile în momentul constatării unor nereguli la expertiza realizată asupra cadavrului. Din păcate, Maria Magdalena Petrescu a ales să „acopere” greşelile colegului său Teofil Pop, iar la momentul procesului nu s-a mai putut efectua o nouă expertiză, dat fiind faptul că rudele lui Constantin Costea au refuzat exhumarea acestuia din motive religioase. Astfel, „datorită imposibilităţii obiective de efectuare a expertizei medico-legale care să stabilească cauzele decesului defunctului Costea Constantin necesară în vederea stabilirii sau eliminării legăturii de cauzalitate dintre decesul pacientului şi conduita medicului Pop Teofil cercetat în dosarul cu 2117/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca sub aspectul săvâşirii infracţiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 Cod penal, în cauza sus menţionată s-a dispus neînceperea urmăririi penale”, arată instanţa. Pop Teofil a scăpat nevătămat, chiar dacă familia lui Costea a contestat neînceperea urmăririi penale (NUP), pentru că instanţele superioare au respins această iniţiativă.

Muşamalizarea a fost pedepsită

Maria Magdalena Petrescu, însă, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare şi obligată să plătească despăgubiri în valoare de 20.000 de euro familiei lui Constantin Costea. Deşi moartea acestuia a survenit în martie 2007, familia Costea a primit această sentinţă care face cât de cât dreptate abia în 24 aprilie 2011. Pop Teofil a rămas însă neatins, deşi împotriva lui au mai fost depuse plângeri asemănătoare.
Poliţiştii clujeni l-au cercetat pe Teofil Pop în urma plângerilor pentru ucidere din culpă, dar Parchetul nu putea continua investigaţiile din cauza lipsei expertizelor de la Instiutul de Medicină Legală (IML) Cluj. Aceste expertize ar fi trebui să stabilească dacă Teofil pop, prin operaţiile efectuate asupra acestor pacienţi, se face vinovat de moartea lor, însă nu au mai ajuns nicodată la procurori.
Interpelat de “Clujeanul”, Teofil Pop a susţinut că este nevinovat. “Am efectuat până acum peste 75.000 de operaţii şi poate au fost unul sau două insuccese. Am fost să dau declaraţii la Poliţie şi la Colegiul Medicilor, ceea ce nu mi s-a mai întâmplat până acum! Dacă era ceva anormal, eram altundeva acum! Nu mai vreau să întreţin acest scandal pornit din cauza unei femei bolnave! Această Marilena Costea duce peste tot o campanie împotriva mea. E bolnavă mintal, iar când o să înceteze acest scandal, o voi da eu în judecată!”, a declarat profesorul Teofil Pop pentru sursa menţionată.

Alte cazuri similare

Cazul lui Constantin Costea nu este singurul de acest tip, dar este cel care a reuşit să ducă cazul în faţa instanţei. În ianuarie 2000, Gligor Epereşi, din Turda, s-a prezentat la Interservisan pentru o intervenţie de îndepărtare a polipilor. Imediat după operaţie, acesta s-a plâns soţiei că nu mai poate respira, dar medicul a refuzat să intervină şi a spus că este vorba doar de o criză de astm, trimiţând înapoi ambulanţa care era deja pe drum. Pentru că starea lui Epereşi nu s-a îmbunătăţit după administrarea unui hidrocortizon, medicul a chemat până la urmă ambulanţa de la Pompieri, s-a încercat resuscitarea, dar fără succes. Familia pacientului nu a depus plângere, dar după apariţia cazului Costea, cele două morţi au fost conexate într-o cauză comună.
O femeie de 42 de ani, Dochia Georgiu , din Huta, Chiuieşti, a fost operată la gât tot de către medicul Teofil Pop, la clinica Interservisan. Fiica acesteia a fost martoră la decesul mamei sale în sala de operaţie, prin uşa căreia s-a auzit tot ce se întâmpla. Teofil Pop a “ciupit-o” pe femeie de gât pentru a lua o probă pentru biopsie, fiind împroşcat de sânge, iar aceasta a intrat în şoc cardiac. Fiica acesteia povesteşte că medicul şi-a sunat un coleg şi l-a chemat în ajutor, pentru că “are un caz şi nu ştie ce se întâmplă”, a povestit fiinca doamnei Georgiu pentru “Clujeanul”. Mama sa a decedat la scurt timp după intervenţie, dar cazul a fost cercetat de autorităţi mult mai târziu.

Marin Escaladrian