Studiu IRES despre relația românilor cu copiii lor

Relația dintre părinți și copii este una dintre cele mai importante relații interumane. În prag de 1 iunie, Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES a derulat un studiu care a avut ca scop evaluarea atitudinilor și comportamentelor românilor cu privire la copiii lor, toate acestea prin prisma unor aspecte legate de creșterea și educarea copiilor.

La studiu au participat doar persoane care au în îngrijire cel puțin un copil sub 18 ani, fie în calitate de părinți (90%), bunici (8%) sau altă calitate (2%).

Principalele concluzii ale studiului:

• În ceea ce privește implicarea părinților în viața copiilor, studiul arată că ambii părinți iau deciziile în egală măsură mai ales atunci când este vorba despre viitorul copiilor (79%) și educația formală (76%). Implicarea ambilor părinți scade atunci când ne referim la alimentația copiilor, în acest caz mama fiind cea care deține decizia într-o măsură ridicată (37%), la activitățile extra-curriculare pe care le au copiii sau la timpul liber al acestora.
• În 6 din 10 familii, mama este cea care participă la ședințele cu părinții ale copiilor. Ambii părinți participă în cazul a puțin peste un sfert dintre familii (27%), în timp ce doar tații într-o măsură mult mai mică – 6%.
• Trei sferturi dintre participanții la studiu susțin că îți consultă întotdeauna copilul atunci când iau decizii care îl privesc pe acesta, în timp ce 22% spun că fac acest lucru doar uneori.
• Un sfert dintre respondenți recunosc că s-au aflat cel puțin o dată în situația în care au simțit că nu știu ce să facă în relația cu propriul copil. Profesorii sau educatorii sunt cei cărora părinții le cer în cea mai mare măsură sprijinul pentru a rezolva o problemă în relația cu copiilor, sunt urmați de rude (46%), prieteni (29%), psihologi (28%).
• Principalele surse de informare cu privire la creșterea copilului sunt: experiența anterioară (62%), educatorii sau profesorii (56%), medicii sau asistentele (55%), părinții (52%), dar și cărțile de specialitate (49%). Internetul este o sursă de informare pentru 39% dintre participanții la studiu, televiziunea pentru 26%, ziarele sau revistele pentru 22%, radioul pentru 14%. Cursurile de parenting sunt indicate de 12% dintre respondenți.
• Copiii de 10 ani și peste discută cel mai mult cu părinții despre școală (98%), colegi (92%), pasiuni (92%), viitor (90%) și prieteni sau gașcă (89%), dar în cea mai scăzută proporție despre iubit/partener (29%), conform spuselor intervievaților.
• 9 din 10 dintre părinții intervievați care au copii între 4 și 17 ani spun că sunt ascultați de copiii lor. 70% spun că ambii părinți sunt ascultați, în timp ce 16% susțin că cei mici ascultă mai ales de mama și 8% mai mult de tatăl lor.
• Subiectul aplicării unor corecții copiilor atunci când aceștia au un comportament necorespunzător este controversat: 48% dintre cei intervievați au o părere bună și foarte bună despre acest aspect, în timp ce același procent au o părere proastă și foarte proastă.
• 4 din 10 respondenți spun că în familia lor există obiceiul de a fi aplicate corecții copiilor. În cazul acestora, mama este indicată de cei mai mulți ca fiind cea care aplică aceste corecții (87%).
• 7 din 10 respondenți sunt de acord cu ideea că palma acordată copilului în sensul educării lui constituie un act de încălcare a drepturilor copilului.
• Atunci când vine vorba despre recompensarea acțiunilor pozitive ale copilului, cel mai frecvent invocate sunt recompensele fizice – mângâierile sau îmbrățișările – 94% sau verbale – laudele și mulțumirile – 91%, urmate de cadouri – 52%.
• În cazul a 80% dintre respondenți copiii au bani de buzunar, iar 27% spun că acest lucru se întâmplă tot timpul, în timp ce 39% susțin că doar uneori copiii lor sunt în această situație. Părinții sunt principalii furnizori de bani de buzunar, urmați de
• Mai mult de 4 din 10 părinți care au copii cu vârste între 6 și 17 ani spun că aceștia alocă între 7 și 9 ore pentru activitățile școlare (ore+meditații+teme pentru acasă), 11% spun că timpul petrecut cu aceste activități este între 10 și 12 ore.
• Activitățile sportive sunt activitățile extrașcolare cel mai des amintite de părinți ca fiind frecventate de copii. Sunt urmate de cele artistice sau de cursurile de limbi străine. În cazul a 17% dintre participanții la studii copiii nu practică activități extrașcolare.
• 20% dintre intervievații care au copii între 6 și 17 ani spun că au fost cel puțin o dată în situația de a avea probleme în interacțiunile cu alții copii, amenințați, terorizați sau hărțuiți (fenomen cunoscut sub denumirea de bullying)
• În cazul a 12% dintre respondenți, copiii s-au aflat în situația de avea probleme cu profesorii lor.
• Jumătate dintre respondenți susțin că nu discută problemele dintre parteneri în prezența copiilor, însă în cazul a 45% dintre intervievați acest lucru se întâmplă. 47% dintre participanții la studiu recunosc că s-au certat cu partenerul în fața copilului/copiilor.
• 55% dintre cei intervievați afirmă că durata pe care copiii lor o petrec în fața televizorului într-o zi din timpul săptămânii se situează în intervalul 1-3 ore, însă în weekend procentul celor care spun că durata este între 3 și 5 ore (5% în timpul săptămânii) crește la 12%.
• Timpul petrecut de copii pe smartphone/tabletă în timpul săptămânii este estimat de 35% dintre părinți între 1 și 3 ore, în timp ce în weekend 10% dintre părinți estimează intervalul petrecut de cei mici pe aceste device-uri între 3 și 5 ore. Procente similare se regăsesc și în cazul utilizării internetului.
• 7 din 10 părinți spun că în familie există reguli sau măsuri de protecție a copiilor pentru a preveni excesele privind consumul de programe de televiziune neadaptate vârstei copiilor, un procent similar (68%) dintre părinți spun că aceste reguli sunt prezente și în cazul consumului de internet, însă doar 5 din 10 recunosc că există aceste reguli în cazul consumului de publicitate pe internet sau la televiziune.

Fișa tehnică a studiului:

Volumul eșantionului: 769 de subiecți cu vârsta peste 18 ani care spun că au în îngrijire cel puțin un copil

Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național

Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3,6%

Perioada anchetei: 23-30 mai 2017

Metoda: Chestionarele au fost aplicate prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)