Consiliul Judeţean Cluj a deschis ofertele pentru lucrările de modernizare a drumurilor judeţene în 12 iulie. Dintre firmele participante, toate cele cu şanse mari să câştige au fost legate de scandaluri de corupţie sau execuţi proastă a lucrărilor. Gazeta de Cluj vă prezintă cine ar putea fi beneficiarii unui contract din bani publici de 458,8 milioane, respectiv 370 de milioane de lei plus TVA..
În 12 iulie a avut loc deschiderea ofertelor pentru atribuirea contractului de lucrări având ca obiect modernizarea drumurilor judeţene. În primăvara acestui an a fost anulat rezultatul primei licitaţii pentru reabilitarea drumurilor judeţene, în care erau cuprinşi 720 de kilometri de şosea. De data aceasta, au fost scoşi la concurs 435 de km de drumuri judeţene, împărţiţi în cinci loturi de drumuri, iar lucrările urmează să aibă loc în perioada 2011-2015, costurile fiind evaluate la 372,9 milioane de lei.
Prea mulţi bani pentru bancă
Numărul kilometrilor de drum scoşi la licitaţie pentru modernizare a fost redus de mai multe ori. Consiliul Judeţean a decis în primăvară anularea licitaţiei pentru reabilitarea celor 39 de drumuri judeţene, în total 720 de km, deoarece consorţiul câştigător nu a putut îndeplini condiţiile de finanţare. “Practic, licitaţia va fi reluată deoarece condiţiile puse de banca finanţatoare sunt altele decât cele din caietul de sarcini, iar noi nu le putem accepta”, a declarat Victor Popa, purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Cluj, ulterior anulării licitaţiei.
Consiliul Judeţean trebuia să plăteasa lucrările pe o perioadă de 11 ani, plăţile urmând să fie efectuate după doi ani de la momentul începerii lucrărilor prin bilete la ordin, metoda de finanţare fiind creditul furnizor. Din asocierea câştigătoare făceau parte firmele SC Midanne Invest Grup SRL, SC Panpetrol Com SRL, SC Specialist Consulting SRL, SC Proiect Bucureşti Grup Consultanţă Imobiliară SA, SC Simarc SA, SC I&C Transilvania Construcţii SRL si SC Coratim SRL. Consorţiul condus de Midanne ar fi urmat să încaseseze de la Consiliul Judeţean 191,3 milioane de euro fără TVA pentru refacerea celor 39 de drumuri judeţene. Cel mai scump lot costa 31,1 milioane de euro fără TVA, lotul 7 şi cel mai ieftin 21,5 milioane de lei, lotul 5.
Studii de fezabilitate greşite
A doua reducere operată în numărul de kilometri scoşi la licitaţie a avut loc luna trecută. Consiliul Judeţean a anunţat că va licita lucrările pentru 481 de kilometri de drum, licitaţia fiind programată în 24 iunie, însă, pentru că pe câteva tronsoane studiile de fezabilitate erau incomplete, acestea au fost scoase, iar în program au rămas 435 km. Costurile pentru aceste lucrări au fost evaluate la peste 370 de milioane de lei şi vor fi suportate de CJ. „Dacă licitaţia va avea succes, vom mai scoate la licitaţie în aceeaşi formulă un nou acord – cadru pentru reabilitarea unor drumuri din judeţ care nu au au fost incluse în programul de modernizare iniţiat de noi şi nici în cel al Ministerului Dezvoltării. Vorbim tot de 300-400 km, evaluaţi la 80 de milioane de euro”, a menţionat preşedintele Alin Tişe.
Aceştia vor fi suplimentaţi de alţi 194 de km de drumuri judeţene, cuprinşi în programul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, care a anunţat o licitaţie pentru 1 august. În ultima şedinţă a CJ, aleşii judeţeni din opoziţie au ridicat problema numărului de kilometri alocaţi judeţului Cluj. Preşedintele Alin Tişe le-a explicat că este vorba doar de drumurile judeţene care vor fi reabilitate, dar toate localităţile au depus cerere la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) pentru modernizarea de drumuri comunale sau de interes local. Astfel, „judeţul Cluj va primi 370 de milioane de lei, Clujul e cuprins în proiect şi se află deja în faza de licitaţie. Deci la Cluj vin aproape 100 de milioane de euro, pentru drumuri judeţene şi de interes local”, a arătat preşedintele CJ.
435 km de drumuri
„Astăzi am reuşit, în sfârşit, să facem un prim pas procedural important şi necesar în vederea derulării acestui proiect de infrastructură care este o prioritate de prim rang a Consiliului Judeţean. În cel mai scurt timp, comisia de licitaţie va desemna câştigătorul astfel încât să se poată trece la execuţia acestui ambiţios program la finalul căruia clujenii vor beneficia de aproximativ 435 de km drumuri judeţene la cele mai înalte standarde în domeniu. Dacă ţinem cont şi de licitaţia derulată în paralel de Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, care va avea loc în data de 01.08.2011 şi care urmăreşte modernizarea a 194 km de drumuri locale şi judeţene de pe raza judeţului Cluj, putem afirma cu certitudine că, în cel mult doi ani, judeţul nostru va beneficia de o infrastructură de transport rutier adecvată, care va duce la creşterea atractivităţii investiţionale a Clujului”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Radu Bica, la lansarea licitaţiei.
Lucrările pentru modernizarea drumurilor judeţene au avut nouă ofertanţi. Este vorba de asocierea SC Diferit SRL, SC Construct Perom SRL şi SC Samus Construcţii SA, asocierea SC Tehnologica Radion SRL şi SC Procons XXI SRL, asocierea SC Pan Petrol Com SRL, SC Midanne Invest Grup SRL, SC I&C Transilvania Construcţii SRL, SC Coratim Construct SRL, SC Transferoviar Grup SA, Sc Specialist Consulting SRL (n.r. mai mult sau mai puţin aceeaşi asociere care a câştigat licitaţia anterioară), SC Primarom SRL, asocierea SC Electrogrup SRL, SC Rodesi Construct SRL, SC Reif Infra SRL, asocierea SC Drumuri Bihor SA, SC Selina SRL, SC Sodi Construcţii SRL, SC DP Consult SA, asocierea KIAT Group SRL, SC Tehnic Asist SRL, SC Damar Consult SRL, şi asocierea SC MBS Group SRL, SC Compania de Construcţii Carpaţi SRL, SC Expert Proiect 2002 SRL.
Kiat şi Tehnic Asist, 4 din 5
Pentru fiecare lot, lucrările vor fi atribuite firmelor cu oferta cea mnai mică, dacă acestea ce conformează tuturor condiţiilor din caietul de sarcini. Pentru lotul 1, cea mai mică ofertă este cea a asocierii Kiat Group, Tehnic Asist şi Damar Consult, cu 72 de milioane lei. Aceeaşi echipă ar putea câştiga licitaţia pentru lotul 2, cu 41 de milioane de lei, lotul 3, cu 54 de milioane şi lotul 5, cu 52,9 milioane de lei, fiind favorita competiţiei, în cazul în care se califică.
Kiat este o firmă obişnuită cu licitaţiile de pe domeniul public din Cluj. Anul trecut, a câştigat, alături de Diferit, licitaţia pentru modernizarea străzilor şi aleilor adiacente din municipiul Cluj-Napoca, în valoare de 140 de milioane de euro. A participat şi la licitaţia pentru construcţia noii piste a aeroportului Cluj-Napoca. KIAT Group SRL a fost înfiinţată în 2006 şi îi are ca patroni pe turcii Atalay Deniz, Ahmet Secuk, Ygit Berek Atlay, Tamer Atalay şi Mustafa Bekar. Tamer Atalay este şi administrator al King Industrial Enterprises firmă care a primit de la municipalitatea clujeană 30 de milioane de lei pentru amenajarea unor locuri de joacă, iar KIAT a primit de la Ministerul Transporturilor 950.000 de euro pentru asfaltarea Bulevardului Dorobanţilor. De asemenea, King Industrial Enterprises a primit mai multe contracte şi de la Primăria sectorului 3, pentru amenajarea unui loc de joacă în Parcul Titan şi „pentru execuţia unor fântâni la Piaţa Unirii“.
Firma Tehnic Asist este originară din Botoşani, fiind condusă de Mirel Vlas. Societatea a depus în prezent şi la Consiliul Judeţean Botoşani o ofertă pentru licitaţia pentru modernizarea drumului Iaşi-Vaslui. Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi atrage atenţia asupra mai multor deficienţe apărute la reabilitarea unor drumuri săteşti din comuna Suliţa, finanţate cu bani de la SAPARD şi executate de firma Tehnic Asist. „Pe lungimea de doi kilometri, pe care am parcurs-o cu piciorul, s-a putut observa taluzări cu pământ, executări de şanţuri betonate pe partea de drum pe unde nu curge apa, pregătirea patului pentru asfaltare cu pietriş ce conţine o cotă ridicată de nămol, neconsolidarea drumului în curbele cu risc de alunecare către iazul Dracşani, aflat în apropiere, lipsa şanţurilor pe anumite porţiuni”, scrie publicaţia din Moldova. Sperăm ca la Cluj firma să dea dovadă de mai mult profesionalism.
Selina se asociază cu propria firmă
Pentru lotul 4, cea mai mică ofertă este a asocierii Selina, Drumuri Bihor, Sodi Construcţii şi DP Consult, care oferă 58,8 milioane de lei. Numele firmei Selina a fost legat de un scandal legat de luare de mită. Firma orădeană de construcţii are lucrări pe drumurile din toată ţara. În Maramureş cea mai importantă lucrare este reabilitarea drumului Baia Sprie-Bârsana, lucrare de peste douăzeci de milioane de euro, probabil cea mai importantă lucrare de infrastructură care s-a realizat în nordul ţării. După ce firma din Oradea a câştigat lucrarea au început să apară diferite informaţii legate de modul în care au decurs procedurile de licitaţie şi alte aspecte, aspecte care au cauzat întârzierea sau chiar oprirea lucrărilor.
Aceeaşi Mărie cu altă pălărie, Societatea Drumuri Bihor SRL a fost scoasă la vânzare de CJ Bihor în 2004, fiind achiziţionată de firma SC Selina. Aceasta este specializată în lucrări de construcţii şi modernizări de drumuri, poduri sau piste pentru aeroporturi. Firma este contractată pentru lucrările de întreţinere a reţelei de drumuri judeţene Bihor.
Penalii şi incompetenţii casei
În cazul în care asocierea Kiat-Tehnic Asist-Damar Consult nu îndeplineşte toate condiţiile cerute de CJ, următoarea concurentă, din punct de vedere al ofertelor, este asocierea care a câştigat licitaţia anterioară, anume SC Pan Petrol Com SRL, SC Midanne Invest Grup SRL, SC I&C Transilvania Construcţii SRL, SC Coratim Construct SRL, SC Transferoviar Grup SA, Sc Specialist Consulting SRL. Compania Midanne Invest Grup în asociere cu italienii de la Euroconstruct Timişoara au mai participat la licitaţia de reabilitare şi extindere a Teatrului Naţional Bucuresti (TNB), contract estimat la circa 51 mil. euro fără TVA. Compania controlată de Nechifor Dănuţ Mirel face parte dintr-un grup mai mare de firme, dintre care trei – Midanne Cci, Midanne Imobiliare şi Midanne Electronics – sunt în insolvenţă.
Numele partenerului Panpetrol a fost legat de mai multe conflicte în judeţul Cluj. În 2009, administraţia din Mihai Viteazu acuza firma că a săpat gropi imense pe teritoriul comunei pentru a exploata balastul, lucrări executate fără autorizaţie. Consiliul Judeţean Cluj a constatat în 22 aprilie 2009 că se execută lucrări de exploatare a balastului, fără autorizaţiile necesare, dar sancţiunea aplicată fost de doar 1.000 de lei, cu termen de aplicare până în octombrie al aceluiaşi an, adică la finalizarea lucrărilor la Autostrada Transilvania. Numele Transferoviar Grup este legat de cel al controversatului Călin Mitică, despre care “Gazeta de Cluj” a scris în repetate rânduri. Calin Mitică este coinculpat, alături de Emil Sabo, preşedintele Consiliului de Administraţie de la “Remarul 16 Februarie”, într-un dosar penal sub acuzaţia unor infracţiuni economice şi abuz în serviciu contra intereselor publice.
Diana Gabor
