Arpad Paszkany îşi împarte averea

Controversatul afacerist clujean, Arpad Paszkany a început să îşi împartă averea membrilor de familie. Prima mişcare făcută de acesta a reprezentat-o cedarea unui pachet de 50% din acţiunile de la proiectul imobiliari Uniall către fiul său din prima căsnicie care în urma cu un an a devenit major.

Imbold sau moştenire

Fostul patron al clubului de fotbal CFR Cluj a decis, de curând, să-i cedeze fiului sau, în vârstă de doar 19 ani, un pachet de 50% din acţiunile dezvoltatorului imobiliar Uniall, unul dintre cele mai mari din regiune. Celelalte 50% din acţiuni sunt deţinute tot de către familia Paszkany, mai precis de către tatăl omului de afaceri.

Arpad Paskzany ar fi cumpărat 50% din acţiunile Uniall de la omului de afaceri maghiar Nyul Sandor, cu sumă de 500.000 de euro, acţiuni predate ulterior tatălui sau. Conform sursei citate, firma a avut  anul trecut o cifră de afaceri de 303.135 lei şi un profit net de aproape 100.000 lei. faţă de 366.000 lei în anul precedent.

Arpad Paszkany este unul dintre cei mai bogaţi români, având o avere estimată la 30 de milioane de euro. Pe lângă clubul CFR Cluj, de numele lui Paszkany se leagă şi construirea mall-ului Polus Center, actualmente Vivo!, dar şi a complexului de birouri Sigma Towers, din cartierul Zorilor.

Actualul dosar încă pe butuci

Arpad Paszkany, în calitate de finanţator al echipei de fotbal CFR Cluj, precum şi membri CA al clubului din perioada 2008-2011 sunt vizaţi de procurorii DIICOT în dosarul de delapidare. Este vorba de suma de 8,5 milioane de euro, provenită din veniturile înregistrate de club în urma participărilor în grupele Champions League. Arpad Paszkany şi Iuliu Mureşan au fost citaţi la DIICOT, procurorii efectuând 20 de percheziţii la Cluj, inclusiv la sediul echipe CFR, precum şi în Bucureşti.

CFR Cluj a jucat în grupele Champions League în sezoanele 2008/09, 2010/2011 şi 2012/13. Perioada în care susţin judecătorii că s-ar fi delapidat bani de la club este 2008 – 2011, şi corespunde primelor două participări în grupele Champions League. Pentru primele două participări, CFR a primit de la UEFA 20 de milioane de euro, şi pentru rezultatele înregistrate (2 victorii şi 2 meciuri egale) a mai primit în jur de 3 milioane de euro. Tot în perioada de referinţă, în casieria clubului au mai intrat 16,34 milioane de euro, rezultate al operaţiunilor de transferuri de jucători. Concret, pentru patru ediţii de campionat (2008/09, 2009/2010, 2010/11 şi 2011/2012) cei de la CFR au cheltuit 7,06 milioane de euro pentru aducerea de jucători şi au încasat 23,4 de milioane din vânzarea de jucători.

În ultimii doi ani, presa sportivă a fost plină de scandaluri legate de neplata unor jucători, culmea, sumele fiind de fiecare dată destul de mici, de ordinul câtorva zeci de mii de euro. Din cauza intrării în insolvenţă, în 2015 şi 2016, CFR Cluj nu a primit licenţă pentru a evolua în cupele europene, poziţia din clasament din 2015 şi câştigarea Cupei României în 2016 i-ar fi permis acest lucru.

Cu toate acestea, Paszkany se află sub control judiciar, alături de Iuliu Mureşan însă de mai bine de 6 luni cei doi nu au fost trimişi în judecată.

Decizia prin care s-a retras de la CFR

Într-o conferinţă de presă susţinută pe 22 mai 2014, finanţatorul ceferiştilor a explicat că se retrage de la CFR Cluj şi că se aşteaptă ca alţi investitori să preia echipa. Arpad Paszkany a menţionat şi ce sumă ar fi necesară pentru ca echipa să obţină rezultate performanţe: „Pentru asta ar trebui o infuzie de capital de cel puţin 25-30 de milioane de dolari pe an, timp de vreo cinci ani”. Sună ciudat, pentru că, în anii anteriori, au existat venituri mult mai mari, care trebuiau să „producă” şi să se regăsească în casieria clubului. Pentru că CFR nu a primit bani doar din participările în Champions League. Au mai fost şi drepturile de televizare pentru care CFR a primit bani frumoşi pentru că sumele erau cu atât mai mari cu cât echipa se clasa mai bine. Tot în respectiva conferinţă de presă, Arpad Paszkany a anunţat că a renunţat şi la acţiunile pe care le deţinea la cele două posturi din Cluj, Look TV şi Transilvania Live. În 2015, fostul şef al LPF Dumitru Dragomir afirma pentru un post tv că de fapt tot Arpad Paszkany se afla la butoane la CFR Cluj, dar „din spate”.

Bani „pentru partid”

Arpad Paszkany a fost tot în perioada incriminată de procurori şi un generos sponsor al PDL. În campania electorală din 2008, el a sponsorizat oficial (donaţie publicată în Monitorul Oficial) cu 238.000 euro PDL. Neoficial – pentru că au existat voci prin Cluj care susţineau aşa ceva – nu se ştie câţi bani a direcţionat spre PDL.

Acuzaţiile DIICOT în acest dosar (comunicat):”Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Cluj efectuează cercetări într-o cauză în care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani în formă continuată.

La data de 19.05.2016 procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Cluj efectuează un număr de 20 de percheziţii pe raza municipiilor Bucureşti şi Cluj-Napoca urmând a fi citaţi în vederea audierii un număr de 10 persoane.

În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2008 – 2013 mai multe persoane, având atribuţii de gestiune sau administrare în cadrul unei societăţi comerciale care deţine un club sportiv, şi-au însuşit suma de 8.485.682 euro din patrimoniul respectivei societăţi.

S-a reţinut că activitatea infracţională a fost săvârşită prin intermediul mai multor entităţi rezidente şi nerezidente (firme off-shore din Cipru şi din Seichelles) controlate faptic de către un membru al grupului. Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că firmele off-shore au fost folosite pentru prestarea unor servicii de consultanţă şi intermediere în domeniul sportiv cu privire la care există suspiciuni de fictivitate (privind transferul unor jucători de la club, optimizarea activităţii echipei şi altele) ori care au executat debite faţă de clubul sportiv provenind din cesiuni de creanţă suspecte.

Faptele au fost îndreptate asupra elementelor patrimoniale ale Clubului provenite din primele încasate cu titlu de bonus de calificare directă în grupele Champions League oferite de UEFA.

Totodată, s-a reţinut că membrii grupului au evidenţiat în actele contabile ale societăţii comerciale cheltuieli care nu au avut la bază operaţiuni reale ori au evidenţiat operaţiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, prejudiciul datorat bugetului de stat fiind de aproximativ 1.500.000 euro”.

În celălalt dosar a fost achitat

Recent, odată cu excluderea din DIICOT Cluj a procurorului Mircea Hrudei s-au redeschis discuţiile cu privire la dosarele instrumentate de acesta. Printre oamenii ce au fost trimişi în judecată în urma rechizitoriilor Hrudei s-a numărat şi Paszkany, care la fel ca mult alţi oameni importanţi din Cluj a fost achitat definitiv.

Întrebat de către Răzvan Dumitrescu, afaceristul Arpad Paszkany a intervenit telefonic în direct la emisiunea de la NCN pentru a explica ce prejudiciu a suferit în urma cercetărilor făcute de Hrudei la adresa sa şi pentru care ulterior patronul echipei de fotbal CFR a fost achitat.

„Ceea ce s-a întâmplat în aşa-zisul dosar Gazeta- pentru că aşa a fost poreclit- cred că a fost cunoscut de către toţi. Prejudiciul personal este greu de cuantificat. În primul rând, încă din momentul în care eşti cercetat public, mai ales de către un departament care sună pompos: Direcţia de Investigare a Crimei Organizate şi Terorism, care dacă apare la noi o asemenea informaţie imediat face înconjurul ţărilor europene, în alte ţări nu se întâmplă astfel de lucruri. Mai ales, dacă eşti un cetăţean român cercetat de DIICOT, lângă numele tău apare un steguleţ. Aşa ştie lumea, mediul de afaceri sau cel bancar din jurul tău. Tu deja eşti tratat ca un suspect. Prima problemă care se pune e câţi ani primeşti. Aceste acţiuni îţi distrug reputaţia. Instituţiile mass-media îşi pierd interesul să mai scrie dacă eşti achitat pentru acele acuzaţii.

Cred totuşi că domnul Hrudei este o victimă a sistemului. Dacă cei superiori lui nu i-ar fi cerut să producă un număr de dosare la fiecare 3-7-12 luni, atunci nu ar exista această manieră de a face rechizitorii ce pot fi demontate. Punându-se această presiune pe ei procurorii nu au de ales.  Dacă procurorul nu are cunoştinţă în real de fapte comise de persoane, atunci apelează la o listă cu oamenii cunoscuţi în anumite medii de afaceri, oameni cu notorietate. Au această libertate, în sensul de a nu avea nici o răspundere pentru actul de incriminare, în afară de faptul că eventual după 10-12 ani pot fi înlăturaţi din sistem, altceva nu păţesc. Din când în când mai trebuie şi câte o victimă în acest sens. Adică, eu cred că domnul Hrudei este la rândul său o victimă a sistemului. Ca şi el, cu alt nume şi prenume există şi alţi procurori.

Din proprie experienţă vă spun că în momentul în care câştigi împotriva DIICOT, reprezentanţii instituţiei respective prind ură pe tine şi devii mult mai vânat. Eu ştiam de la cunoştinţe că în fiecare lună, în mod neoficial, după ce am câştigat se cereau informaţii despre conturile mele bancare. Nu că aş avea ceva de ascuns, dar nu mi se pare normal. La ce să îi mai dau în judecată? Te judeci cinci-opt ani, plăteşti avocaţi şi la sfârşit chiar dacă o sa câştigi nu plăteşte procurorul ci Statul din banii plătitorilor de taxe şi impozite. Ar trebui copiat sistemul occidental sau american, care este incomparabil mai corect decât cel din România. Cunosc foarte mulţi procurori care ulterior au ales să devină avocaţi, procurori care au fost şi judecători şi au ajuns în avocatură  dar împărtăşesc părerea mea şi anume că acest sistem legal şi în acelaşi timp abuziv nu a existat nici pe vreme lui Ceauşescu sau a fostei Securităţi ” afirmă Arpad Paszkany.

Întrebat dacă în opinia sa, actualul dosar instrumentat de DIICOT la adresa sa, a clubului CFR şi a lui Iuliu Mureşan este o răzbunare că a obţinut achitare după rechizitoriul întocmit de Hrudei, acesta a mai precizat: „Cu siguranţă acel câştig împotriva lui Hrudei nu era de fapt aşa ci era o victorie împotriva unei chestiuni injuste şi împotriva sistemului. Dacă citiţi documentul ce a generat recenta acţiune realizaţi că mi s-a reproşat chestiuni precum că am dat prea mulţi bani pentru achiziţia unui judecător. CFR a fost întreţinut, din punct de vedere financiar, în mod exclusiv din fonduri private. Acest club nu a beneficiat de nici un leu sau euro din partea unor entităţi publice precum Consiliul Local, Consiliul Judeţean, Minister sau altele. Acuzaţiile principale sunt de delapidare şi evaziune fiscală. Adică mi-aş fi furat proprii bani, în vreme ce eu puteam oricum să ridic bani să îi dau administratorului. De un an jumătate nu sunt trimis în judecată. Încă nu mă pot apăra. Dânşii spun că în şase ani şi jumătate din transferurile de jucători  s-ar fi plătit înapoi prin diferit entităţi peste opt milioane de euro. Ce logică ar avea ca eu să plătesc mai mult pentru un produs, în cazul acesta un jucător, ca să obţin înapoi plusul. Ei au calculat după asta o evaziune fiscală de 16% la 8,5 milioane de euro, în condiţiile în care Clubul CFR avea o pierdere de 40 milioane de euro . După un calcul foarte rapid ei au construit un prejudiciu de aproape un milion de euro în condiţiile în care pierderile sunt mult mai mari. Cu toate acestea, dosarul actual nu mai este făcut de către Hrudei. Deducem de aici, din nou, că aceste dosare vin din comenzi de la centru, de la superiorii lor. Procurorii au de ales: ori merg în avocatură ori rămân la parchete şi fac ce li se cere”, a declarat Paskany.