Banca Transilvania a vrut un sediu nou, Emil Boc a făcut aport

La începutul lunii august, consilierii locali clujeni au votat în unanimitate, fără nici o discuţie în cadrul şedinţei, proiectul imobiliar prin care Banca Transilvania îşi va edifica un sediu pe un teren de peste 8.000 de mp aflat în zona centrală a Clujului între străzile Traian Moşoiu nr 35 şi Calea Dorobanţilor 34-36. Printre principalele probleme ridicate de vecini se numără faptul că imobilul va avea trei etaje subterane, fiind posibil ca restul clădirilor, care nu au fundaţie, să fie afectate, şi că regimul de înălţime de 22 metri depăşeşte maximul admis în zonă.

La începutul acestei luni, consilierii locali au votat în unanimitate proiectul de hotărâre prin care Banca Transilvania îşi va construi un nou sediu pe o parcelă de teren aflată între străzile Traian Moşoiu şi Calea Dorobanţilor. În cadrul şedinţei de consiliu local, proiectul a fost introdus pe ultima sută de metri, suplimentar faţă de celelalte proiecte, iar consilierii toropiţi de căldură şi de aşteptarea mega festivalului Untold, au aprobat proiectul fără ca nimeni să mârâie; oricum, este vorba de Banca Transilvania şi cine ar fi vociferat s-ar fi gândit pavlovian şi la pedeapsă.

Proiectul imobiliar a avut parte şi de puţină incompatibilitate ţinând cont de faptul că cei de la Banca Transilvania l-au angajat pe Arnold Macalik, arhitect – consultant în cadrul acestui proiect, care este şi membru în cadrul Comisiei de Monumente. Această comisie, care pe mulţi dintre cei care vor să ridice clădiri noi în centrul Clujului îi sperie, a avizat fără nici un fel de probleme proiectul viitorului sediu al Băncii Transilvania. Pe lângă acest ajutor, în cadrul comisiei de urbanism Emil Boc a făcut lobby intensiv pentru ca acest proiect să primească toate avizele necesare.

“Concluzia majorităţii e că proiectul respectă indicatorii urbanistici, chiar dacă spre nivelul maximal, are documentaţii cerute, există studiu de însorire preliminar care trebuie avizat de instituţii, ISU va trebui să avizeze ce e de competenţa sa. Din punct de vedere legal lipseşte vreo piesă tehnică? Conduc această şedinţă, vă rog să vă supuneţi regulilor. Noi vă ascultăm pe fiecare”, a spus Emil Boc în cadrul şedinţei de urbanism la care proiectul a fost supus dezbaterii.

Potrivit estimărilor BT, edificarea noului sediu va costa aproximativ 20 de milioane de euro, iar terenul a fost cumpărat pentru suma de nouă milioane de euro. Suprafaţa viitorului sediu va fi de aproximativ 20.000 de metri pătraţi.

Vor săpa trei etaje în adâncime într-o zonă de case fără fundaţie

Unul dintre vecinii viitorului sediu al BT, Sorin Puia care locuieşte în imobilul de pe pe Calea Dorobanţilor nr 24, a solicitat un studiu de însorire şi un alt studiu referitor la faptul că viitorul sediu al băncii va avea trei nivele subterane la o adâncime de aproape 20 de metri, iar imobilul în care locuieşte el nu are fundaţie, ca multe dintre clădirile mai vechi din Cluj Napoca.

În replică, arhitectul Răzvan Puchici spune că ”BT building îşi asumă responsabilitatea asigurării stabilităţii construcţiilor de pe parcelele învecinate, de ale căror calcane se va lipi construcţia propusă. De asemenea, investitorul va executa pe cheltuiala proprie eventualele lucrări de asigurare a stabilităţii necesare acestor clădiri existente. Pentru acest proiect a fost întocmit un studiu geotehnic de către SC Geodesign”, spune arhitectul care mai adaugă şi că studiul de însorire este depus la dosarul proiectului.

Adina Neagoie, care locuieşte într-un imobil de pe strada Rubin Patiţia spune că ”nu sunt de acord cu propunerea expusă deoarece din RLU, pentru parcelele comune POT-ul (procentul de ocupare al terenului) maxim este de 50%, şi nu de 60%, ca în proiect. Pentru aceste corpuri retragerea faţă de limita laterală de proprietate va fi mai mare sau egală cu înălţimea clădirilor, măsurată la cornişa superioară, dar nu mai puţin de 4,50 de metri, iar faţă de limita posterioară de proprietate va fi mai mare sau egală cu înălţimea clădirilor măsurată la înălţimea superioară, dar nu mai puţin de 6 metri. Propunerea merge în regim de construire continuu, contrar regulamentului şi nu asigură retragerea de înălţime faţă de limitele laterale şi posterioare ale proprietăţilor”, spune clujeanca.

Pe de altă parte, arhitectul care este responsabil de acest proiect spune că corpul de clădire care va fi edificat pe Calea Dorobanţilor va avea înălţimea de la cornişă de 17 metri, iar clădirile dispuse la interior, de-a lungul perimetrului parcelei va avea o înălţime de 12 metri, restul corpurilor de clădire din interiorul parcelei vor avea o înălţime de 22 de metri.

Due Torri nemulţumiţi

Reprezentanţii firmei Due Torri cu sediul pe Calea Dorobanţilor 38 spun că ”nivelul de înălţime propus, care include trei nivele de subteran, este de natură să aducă atingere în mod direct structurii rezistenţei şi clădirii proprietatea noastră, care este o clădire veche, iar lucrările de excavare, săpături ne vor afecta în mod direct. Regimul de înălţime de 18 metri este superior limitei admise pentru zona M1 în care se află imobilul în cauză şi depăseşte nivelul de înălţime al clădirilor din zonă. Nu se respectă servitutea negativă de vedere prin proiectul propus, iar lumina naturală va fi diminuată pentru toată lungimea construcţiei noastre. Terenul pe care se propune edificarea unei părţi de construcţie, lipit de imobilul proprietatea noastră, este terenul Statului român, în administrarea Consiliului Local al Municipiului Cluj Napoca. Pentru toate aceste argumente ne exprimăm opoziţia la avizare sau autorizarea documentaţiei propuse de BT Building SA”, spun reprezentanţii firmei.

Contre cu Adrian Iancu, fostul arhitect şef al Clujului

În cadrul comisiei de urbanism, fostul arhitect şef Adrian Iancu a criticat acest proiect. „E o compoziţie urbană sub orice critică, necesită corpuri independente, asta ar creşte calitatea proiectului. M-aş duce pe corpuri independente, eventual cu pasarele de legătură. Problema mare pe parcelă e accesul auto, chiar dacă se fac locuri de parcare suficiente, acolo va fi o mare vânzoleală. Ar trebui chiar să aveţi mult mai multe locuri de parcare, ca să vă încadraţi în categoria clădire de clasa A. O clădire de o asemenea lungime va fi covârşitoare la nivelul oraşului. Mă aşteptam din partea unei instituţii care reprezintă Clujul să impună temă de proiect sau ca elaboratorii să aducă o propunere care să ne cucerească, ceva ce să fie şi pentru comunitate, ceva cu acces; nu văd un spaţiu public, o piaţetă interioară. Nu aveţi o funcţiune care să fie publică”, a spus Iancu. În replică, arhitectul celor de la Banca Transilvania a spus că proiectul prevede ”trei atriumuri, dintre care primul e cu acces public, sunt prevăzute un restaurant, un amfiteatru, un loc unde se pot ţine expoziţii”.