Târârea firmei de transport Tabita Tour într-un război de uzură crâncen între cele mai importante două direcţii ale Ministerului Public, DNA şi DIICOT, asemănător practicilor grupărilor de crimă organizată, doar pentru salvarea de la puşcărie a unui poliţist controversat este un fapt fără precedent. Acuzaţiile aduse Tabita Tour, victimă colaterală sau nu, există şi sunt vehiculate în spaţiul public, cu implicaţii asupra activităţii acesteia.În două momente s-a încercat arestarea preventivă a patronului firmei, dar de fiecare dată judecătorii au spus pas propunerii DIICOT. Tot acest melanj nu ar fi complet dacă nu am alătura SRI-ul şi ”doi şi un sfert”.
Făcând un scurt rezumat al speţei în cauză, lucrurile par cu adevărat halucinante. În cursul anului 2012, DIICOT Alba, în baza unei informaţii primite de la SRI Alba, înregistrează o anchetă penală vizând firma bistriţeanăTabita Tour, suspectă de contrabandă cu ţigări, spălare de bani şi ulterior şi de trafic de droguri. La două zile distanţă, şeful BCCO Alba, cms.şef Traian Berbeceanu, în baza unor informaţii identice, înregistrează un dosar identic la DIICOT Hunedoara, cu acelaşi suspect principal printre alţii, Tabita Tour Bistriţa, sau mai precis persoane care lucrează la această firmă. Cei de la SRI Alba îşi dau seama că ceva nu este în regulă, când constată că telefoanele monitorizate de ei, ale suspecţilor din cadrul Tabita Tour, sunt ascultate şi de o altă autoritate a statului român. Mai mult echipele de filaj ale SRI Alba şi ale Serviciului de Operaţiuni Speciale (SOS)din IPJ Alba se călcau pe picioare urmărind aceleaşi ţinte, ceea ce constituia un risc major de deconspirare a operaţiunii.
Interes suspect privind Tabita Tour
Verificările ulterioare au demonstrat un interes suspect din partea lui Berbeceanu privind ancheta deschisă asupra Tabita Tour, fapt ce a generat adresa trimisă de şeful DIICOT Central, procurorul Codruţ Olaru, şefului Direcţiei de Combatere a Crimei Organizate din cadrul Poliţiei Române privind pe Berbeceanu, dar şi momentul când Berbeceanu s-a transformat din vânător în vânat.
Deocamdată se poate doar specula asupra motivelor care l-au determinat pe Berbeceanu să înregistreze un dosar penal asupra unei speţe deja anchetate de alte structuri ale statului şi care era interesul lui personal în această cauză.
Comportarea de ”haiduc urban” a lui Berbeceanu, de om care nu respectă şi sfidează orice regulă şi procedură specifică, cum era de aşteptat a atras atenţia şi a celor de la ”doi şi un sfert”, care l-au plasat sub microscop.
Legături cu infractorii
Înainte de reţinerea şi arestarea de către DIICOT, respectiv Curtea de Apel Alba-Iulia a lui Berbeceanu, cei de la ”afacerile interne” au înaintat conducerii Poliţiei Române două note privind activitatea acestuia, în multe situaţii înafara legii. Nota nr.S/0176915/18.09.2013, privind colaborarea instituţională cu unităţile de parchet din jud. Alba şi nota nr.S/900885/20.09.2012 privind existenţa unor riscuri induse de managementul lui Berbeceanu, faptul că toate lucrările penale de pe raza judeţului Alba instrumentate de Berbeceanu erau înregistrate şi la Hunedoara. Ulterior, după reţinerea lui Berbeceanu, a mai fost înaintată o notă, în 14.11.2013, mai mult o sinteză a celor două semnalări anterioare despre acesta.
Informaţiile furnizate de ”doi şi un sfert” îl prezintă pe Berbeceanu, într-o lumină deloc măgulitoare, departe de imaginea de super-poliţist onest şi incoruptibil, din contră, ca un poliţist posibil corupt, situat în tabăra ”băieţilor răi”. În materialul în cauză se scrie negru pe alb, că Berbeceanu, în ”scopul obţinerii unor avantaje materiale”, ar fi furnizat informaţii din anchetele aflate în lucru unor persoane interesate. De asemenea, au fost evidenţiate anumite riscuri induse de managementul practicat de Berbeceanu, care a condus la existenţa unei stări de spirit negative în rândul colectivului BCCO, atitudine părtinitoare în anchetele desfăşurate vis-a-vis de unii din cei anchetaţi, dar şi deficienţe privind gestionarea documentelor clasificate. Informaţiile care au stat la baza reţinerii şi arestării lui Berbeceanuau fost furnizate de serviciile secrete, SRI şi ”doi şi un sfert” locale, dar a contat şi decizia acestuia înafara tuturor regulilor şi procedurilor legale privind înregistrarea dublă în ancheta cu privire la Tabita Tour Bistriţa, lucru constatat de procurorul sub autoritatea căruia lucra, şeful DIICOT Alba, cel care a iniţiat ancheta de reţinere şi ulterior arestare a lui Berbeceanu. În momentul când Berbeceanu a fost reţinut, la DIICOT Central venise Alina Bica care era la curent cu activitatea înafara legii a acestuia, dar şi cu ancheta iniţiată împotriva lui. Nu după mult timp Alina Bica fost ”rasă” de către cuplul Coldea şi Koveşi, (Nicolski şi Vâşinski în fustă), în dosarul ANRP. Unul din motivele ascunse ale ”execuţiei” şefei DIICOT, Alina Bica, a fost reţinerea şi arestare lui Berbeceanu, favoritul lui Koveşi.
Anterior la comanda acestui cuplu sinistru,Coldea-Koveşi,Berbeceanu pe post de ”sculă”, împreună cu cei de la DNA, a participat la reţinerea şefului Secţiei Judeţene al SRI Alba, col. Ioan Târnu, un dosar demn de predecesorii lui Coldea şi Koveşi.
Dezvăluiri de ultimă oră făcute de fostul şef al SRI Alba denotă implicarea lui Berbeceanu în iniţierea şi aplicarea unor metode specifice anilor ’50 din secolul trecut: încercarea de a plasa mai multe pliculeţe cu droguri fiicei colonelului SRI, dar şi măsluirea grosolană a unor interceptări în vederea implicarii şefului SRI Alba, Ioan Târnu, într-un caz de trafic cu utilaje agricole furate din UE.
Notele celor de la ”doi şi un sfert” arată că Berbeceanu a favorizat o persoană cercetată penal în schimbul unor avantaje materiale şică participa la chefuri cu asemenea persoane.Cireaşa de pe tort a fost faptul că,Berbeceanu a contractat un credit bancar pe care l-a achitat unul din inculpaţii pe care îi ancheta. La data de 08.10.2012, persoana în cauză, alături de alte două, la propunerea DIICOT Alba, au fost arestate preventiv la 29 de zile pentru evaziune fiscală de 1,8 milioane de euro. Ulterior persoana în cauză şi-a manifestat nemulţumirea faţă de Berbeceanu.De asemenea se specifica faptul că Berbeceanu refuza în mod nejustificat de a lucra instituţional cu unităţile de parchet din Alba, că avea atitudine subiectivă în raporturile profesionale cu subordonaţii, concluzionându-se astfel existenţa unor riscuri considerabile induse de managementul discreţionar al acestuia.
Un aspect interesant al acestor note se referă la implicarea lui Berbeceanu în dosarul cunoscut publicului sub denumirea de ”Aurul Dacic”, prin permanentizarea unor relaţii cu două persoane cunoscute cu activităţi de arheologice neautorizate şi judecate de Curtea de Apel Alba-Iulia, participând cu acestea la diferite sindrofii. Mai mult, au semnalat cei de la ”doi şi un sfert”, în anturajul lui Berbeceanu au fost identificateşi alte persoane cu antecedente, cercetate pentru braconaj arheologic şi trafic cu obiecte din patrimoniul naţional.
Cazul Tabita Tour, rămas în ceaţă
Implicarea firmei Tabita Tour Bistriţa în acest război între DNA şi DIICOT nu a rămas fără urmări pentru firma bistriţeană.Referitor la speţa înregistrată de Berbeceanu la DIICOT Hunedoara privind Tabita Tour, lucrurile au rămas în ceaţă, de cauza respectivă nu s-a mai auzit nimic, deşi suntem bine trecuţi de jumătatea anului 2017.
Spre deosebire de acest lucru, aceeaşi cauză lucrată de DIICOT Alba a creat probleme pentru Tabita Tour şi patronii acesteia. Astfel în mai 2013, anchetatorii propun arestarea preventivă a lui Gavril Sighiartău şi a lui Ioan Eugen Sighiartău, patronii Tabita Tour Bistriţa.S-a luat doar măsura obligării de a nu părăsi ţara pentru 30 de zile.De asemenea instanţa superioară, Curtea de Apel Alba-Iulia, în iunie 2013, a respins recursul DIICOT, menţinând decizia tribunalului.
Următorii doi ani au trecut fără nici o problemă pentru Tabita Tour Bistriţa, însă în 2016 DIICOT Alba repetă figura şi revine cu o nouă cerere de arestare preventivă în legătură cu dosarul din 2013, dar de data aceasta numai pentru Ioan Eugen Sighiartău. Instanţa însă le respinge şi de această dată cererea.
Doru Costin