Caracatiţa urmăritului penal Dan Ioan Popp se întinde şi mai mult în sânul PDL, el acordând construcţia unui ansamblu de locuinţe, Construdava către unul dintre principalii sponsori ai PDL, Adriean Videanu din „gaşca BVB”. Ca urmare a acordării unei construcţii de 18 milioane de euro, Impact a prins două proiecte mari în locurile de influenţă ale PDL: la Cluj-Napoca, unde trebuiau să construiască cartierul Lomb şi la Oradea, unde partenerul lui Videanu, Vasile Blaga, de asemenea din „gaşca BVB” este unul dintre cei mai influenţi din zonă. Desigur, ambele proiecte au avut parte de eşec, deoarece la Cluj-Napoca construcţia nu a mai fost realizată, iar la Oradea Popp a contractat un credit pe baza locuinţelor care nu îi aparţineau. Chiar liderul PDL, Emil Boc, a plantat puieţi într-un proiect al societăţii Impact, deşi corpul său de control a acuzat în repetate rânduri ilegalităţile comise de afacerist. De asemenea, vă prezentăm legătura dintre Dan Ioan Popp şi Sorin Ovidiu Vântu
“Titan Mar(n.r. firma lui Adriean Videanu) primeşte un contract de milioane de euro şi aici vorbim deja de un parteneriat strategic. Videanu îşi creează nişte obligaţii. Pe baza acestor obligaţii de partid s-au acordat nişte lucrări în Cluj şi Oradea. Credibilitatea României scade. Videanu a construit Construdava. Evident că au fost bani de partid, vorbim de 18 milioane de euro înainte de licitaţia legată de Sc Lomb şi licitaţia trucată de la Oradea”, a declarat o sursă din apropierea Impact.
Acţiunile companiei Impact costau 1,2 lei în 2007, iar în ultimele 52 de săptămâni maximul a fost de 0,50 bani. Dacă în 3 ani acţiunile au scăzut cu puţin peste 50%, aceeaşi scădere au înregistrat-o acţiunile Impact doar în ultimul an pe Bursa de Valori Bucureşti(BVB). Se poate cu uşurinţă observa că interesul în această companie este scăzut, din moment ce preţul minimal de tranzacţionare pentru o acţiune în ultimii ani a fost de 0,245 bani, iar săptămâna trecută acţiunile erau tranzacţionate cu 0,27 bani.
Construcţia Construdava a început în 2006 la stadiul de avize. Autorizaţiile au fost eliberate de Chiliman, dar PUZ- urile au fost eliberate de Adriean Videanu. Primul puz a fost eliberat în august 2005, iar celalalt in 2008
„Acţiunile impactului sunt divizate. Sunt persoane juridice în administrare. Sunt declaraţii fals. Mai precis fals şi uz de fals. Fondul Templeton. Acţionarii sunt 6.198 persoane fizice. La burse sunt mai mulţi. Împuternicite ar fi SC Havila Trading International srl. Aici vine conflictul de interese pentru că Dan Ioan Popp este reprezentantul unui SRL, iar la SRL nu există reprezentant, ci administrator. Certificatul constator emis în luna iulie este menţionat că este preşedinte la SRL, ceea ce nu există. Sunt nişte neconcordanţe pe care ei le produc şi specialiştii noştri nu le verifică.
Tot ce ţine de administrare este ilegal deoarece ei au urmărirea penală împotriva societăţii şi implicit al acţionarilor, reprezentanţii legali. Liviu Niţă şi-a dat demisia. Sunt foarte mari neconcordanţe şi ilegalităţi în lanţ. S-a dispus ca să ni se încheie contracte individuale pentru apă şi energie unde a fost numit Impactul ilegal furnizor, el măcar nici nu are autorizaţie de construire valabilă, dar este operator de apă-canalizare. Au reziliat în momentul când au văzut sentinţa instanţei, iar pe noi ne obligă să ne facem cămine apometrice. Enel ne obligă să ne executăm altă reţea de energie electrică. Ilegalitatea a plecat de la cota 0. La noi în Constanţa totul este ilegal şi este susţinut de autorităţile statului român. Din 2002 până în 2011 să nu se vadă că nu corespunde reţeaua de apă şi de curent electric. Asta având în vedere că încă din 2004 am făcut demersuri repetate”, declară un locuitor al cartierul Boreal din Constanţa, construit de Impact.
La o emisiune la postul de televiziune OTV, jurnalistul Eduard Dumitraşcu a afirmat că „Dan Ion Popp a lucrat la “Doi ş-un sfert” înainte de Revoluţie şi că pe 21 decembrie a păzit dispozitivul de unde s-a tras.” Acest lucru este cu atât mai grav cu cât proiectul pe care l-a propus el în Cluj în Cartierul Lomb prevedea faptul că el trebuia să acorde anumite apartamente revoluţionarilor.
POPP Bank şi spălarea de bani
Dan Ioan Popp a înfiinţat o bancă după Revoluţie prin care a reuşit să tragă anumite “ţepe”. După ce a avut un proces de lichidare ciudat, în care nu a depus actele la timp şi s-a prescris, anumite persoane îl acuză pe afacerist chiar de spălare de bani.
“Firma Serca nu şi-a încetat activitatea. Dacă se termina în isntanţă că s-a închis firma sau să facă suspendare de activitate sau să intre în lichidare, respectau procedura. Dar nu există procedură completă. Este foarte suspect. Acolo se spală bani. A fost un fel de FNI sau un fel Caritas. Iniţial s-a numit Popp bank”,declară o sursă din apropierea lui Dan Ioan Popp. Unii oameni comentează că la scurt timp după revoluţie Dan Ioan Popp i-ar fi “furat 800 de mărci” prin intermediul acelei bănci.
În ciuda eforturilor depuse SERCA SA nu a avut în spate structuri puternice de genul Fondurilor Proprietăţii Private şi astfel, piaţa sa de desfacere a fost una foarte îngustă. Într-un final, SERCA SA, societatea condusă şi deţinută de Dan Ioan Popp în asociere cu Săndulescu Carmen Daniela şi cu societatea Impact SA, a fost dizolvată conform procedurilor legale. Oricum, chiar şi în condiţiile unei pieţe neconcurenţiale ce l-a favorizat pe Sorin Ovidiu Vântu, afacerile lui Dan Ioan Popp au mers totuşi bine. Firma IMPACT SA devenind una dintre societăţile româneşti de success, în timp ce acţionarul său majoritar (Dan Ioan Popp) a devenit în anii următori, probabil nu întâmplător, partener de afaceri al USAID (Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională).
Prima mișcare în afaceri, Certificatele de Proprietate
O dată cu lansarea în România a programelor şi legilor privind privatizarea societăților de stat, Sorin Ovidiu Vîntu realizează ce profituri uriașe se pot face de pe urma comercializării Certificatelor cu Carnete de Proprietate lansate de Guvernul condus de Petre Roman.
Deoarece aceste certificate nu erau considerate hârtii de valoare (ele fiind numai un instrument tranzitoriu în baza cărora populaţia României urma să primească acţiuni la societăţile de stat ce urmau să fie privatizate) tranzacţionarea acestora nu a fost niciodată interzisă de legile în vigoare. În consecință, în perioada respectivă au luat naştere adevărate reţele care achiziţionau la colţul străzii aceste Certificate la preţuri cuprinse între 1.500 şi 3.000 lei vechi (ROL) bucata. Ulterior certificatele erau vândute în regim en-gross diverşilor intermediari printre care se număra şi afaceristul Sorin Ovidiu Vîntu. Acesta la rândul lui, le revinde în mod oficial prin societatea BURSA GELSOR SA la preţuri cuprinse între 10.000 și 15.000 lei vechi (ROL) bucata. În felul acesta afaceristul obținea un profit de 4-5 ori mai mare față de suma investită initial.
BURSA GELSOR, concurenta pe piață a firmei IMPACT SA
În perioada amintită au mai încercat şi alţii să facă afaceri cu astfel de certificate dar nu au avut succesul lui Sorin Ovidiu Vîntu.
Merită amintit și cazul afaceristului Dan Ioan Popp, fondatorul firmei IMPACT SA, care dorind să înfiinţeze prima bancă privată din România s-a lovit de imposibilitatea adunării sumei minime împusă de Banca Națională. În condiţii date, el înfiinţează pe 24 August 1992 cu sumele strânse, cu această ocazie, firma SERCA SA specializată în tranzacţionarea hârtiilor şi titlurilor de valoare, inclusiv a Carnetelor cu Certificate de Proprietate.
Din păcate însă SERCA SA nu a avut în spate structuri puternice de genul Fondurilor Proprietăţii Private si astfel, piaţa lui de desfacere a fost una foarte îngustă. Într-un final, SERCA SA, societatea condusă și deținută de Dan Ioan Popp în asociere cu Săndulescu Carmen Daniela și cu societatea Impact SA, a fost dizolvată conform procedurilor legale. Oricum, chiar și în condițiile unei piețe neconcurențiale ce l-a favorizat pe Sorin Ovidiu Vîntu, afacerile lui Dan Ioan Popp au mers totuși bine. Firma IMPACT SA devenind una dintre societățile românești de success, în timp ce acționarul său majoritar – Dan Ioan Popp a devenit în anii următori, probabil nu întâmplător, partener de afaceri al USAID (Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională).
Tiberiu Hrihorciuc
