Inca din 2007, exista propunerea infiintarii unei autoritati nationale pentru interceptarea comunicatiilor, ocupatie care in momentul de fata este asumata de Serviciul Roman de Informatii (SRI). SRI este singura institutie care poate oferi interceptari telefonice in urma carora procurorii isi fac rechizitoriile si acuzatiile din diferite dosare. Cu toate acestea, in ultimul timp tot mai multi judecatori au inceput sa respinga probele inregistrari telefonice pe motiv ca SRI-ul au are aprobarea magistratului de a intercepta o convorbire sau ca nu se poate identifica vocea persoanei.
In momentul de fata, proba interceptarilor de comunicatii telefonice se afla intr-un vid legislativ pentru ca poate fi contestata. Pentru ca aceasta proba sa fie imbatabila, ar trebui ca certificarea acestei probe sa se faca prin intermediul unei “semnaturi electronice”, dar, in acelasi timp, semnatura electronica nu a fost introdusa oficial in categoria inregistrarilor audio folosite drept probe judiciare. Fara aceasta “semnatura”, absolut nimeni nu poate certifica ca vocea din inregistrare ii apartine persoanei indicata in rechizitoriu. Mai mult, o asemenea proba poate fi falsificata sau, in cel mai bun caz, inregistrarea respectiva poate fi editata astfel incat, din cateva sute de ore de interceptari sa poate fi pusa cal la cap inregistrarea dorita. Prevederea certificarii semnaturii electronice este ceruta explicit de o lege (Legea 455/2001) promulgata in urma cu 10 ani. “Art. 7. – In cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii”. Conform Institutul National de Expertize Criminalistice (INEC), din cadrul Ministerului Justitiei, pana in momentul de fata la nici un dosar in care figureaza drept probe interceptari telefonice nu exista o certificare electronica
Conform unui expert citat de Lumea Justitiei, “In Romania, fisierele audio puse la dispozitia instantelor de diferite institutii ale statului ar trebui insotite de codurile unice de identificare HASH256 sau 512, ceea ce ar permite identificarea unor eventuale manipulari audio ce au survenit dupa ce inregistrarile au fost puse la dispozitia instantelor. Nu se poate pune problema verificarii semnaturii electronice deoarece aceasta ar trebui sa fie o activitate interactiva intre expert si institutia care a produs inregistrarile”.
Lege tergiversata pentru ascultari legale
Pe vremea cand era presedintele Comisiei pentru Tehnologia Informatiilor si Comunicatiilor din Camera Deputatilor, Varujan Pambuccian a declarat in mai multe randuri ca interceptarile telefonice pot fi editate. "Fisierul se poate edita in asa fel incat cu vocea celui care a purtat conversatia, cu vorbele spuse de cel care a purtat conversatia pot sa construiesc ce fraza doresc. Lucrul acesta poate fi evitat prin omologarea dispozitivelor care fac inregistrarile. Fisierul care este extras din convorbirea telefonica trebuie sa fie semnat electronic in asa fel incat sa nu se poata modifica nici un bit din el. Trebuie impuse conditii de omologare a dispozitivelor cu care legal se pot face inregistrarile si in aceste conditii trebuie obligatoriu ca fisierul care rezulta in mod automat sa fie semnat electronic", considera Pambuccian.
In momentul de fata, actualul presedinte al comisiei mai sus amintite este Relu Fenechiu care militeaza pentru infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Interceptarea Comunicatiilor (ANIC). Insa, aparitia unei astfel de autoritati ar insemna ca SRI-iul ramane fara “jucaria” preferata, interceptarile de comunicatii. In 2007, Camera Deputatilor a adoptat un proiect privitor la infiintarea unei astfel de autoritati, dar de atunci proiectul este blocat in avizele comisiilor parlamentare.
Mai mult, daca aceasta Autoritate ar fi infiintata, conform legii propuse, SRI ar trebui sa renunte la toata aparatura de interceptare si la toata arhiva cu inregistrari. “Sistemele, echipamentele si dispozitivele de interceptare, bazele de date si evidentele, inclusiv arhiva si celelalte documente detinute si gestionate de toate entitatile din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, referitoare la activitatea de interceptare a comunicatiilor se preiau de catre Autoritate, cu titlu gratuit, pe baza de protocol de predare – primire, incheiat in termen de 180 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. (2) Autoritatea preia, cu titlu gratuit, pentru buna desfasurare a activitatii de la alin. (1), spatiile si dotarile aferente”.
Conform textului de lege care sta la baza infiintarii ANIC, Autoritatea va avea personalitate juridica, autonoma si independenta fata de orice alta autoritate a administratiei publice, supusa controlului Parlamentului.
SRI vrea sa-si pastreze “jucariile”
Printre primele institutii care s-au opus infiintarii ANIC s-a numarat chiar Presedentia Romaniei. In cadrul unui Consiliu Suprem de Aparare, reprezentantii Presedentiei au aratat motivele pentru care este inoportuna infiintarea unei astfel de Autoritati.
“Referitor la propunerea (initiativa legislativa) privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Interceptarea Comunicatiilor (ANIC), Consiliul a considerat ca, intrucat aceasta initiativa legislativa nu garanteaza imbunatatirea semnificativa a activitatii in domeniu, dar va genera, cu siguranta, importante cheltuieli si eforturi materiale, eforturile ar trebui sa fie concentrate in urmatoarele directii: autonomizarea normativa, structurala si functionala a capacitatilor de interceptare existente, in cadrul actual, concomitent cu imbunatatirea calitatii tehnice si metodologice a activitatii; perfectionarea legislatiei in domeniu, in consens cu legislatia comunitara si in sensul inaspririi sanctiunilor pentru abuz si incalcare a legii; cresterea calitatii, frecventei si dimensiunii controlului institutional (Parlament, CSAT, Guvern) asupra activitatii de interceptare. Referitor la prevederile mentionate in proiectul de lege privind infiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Interceptarea Comunicatiilor, Consiliul considera ca acestea sunt oportune si pot fi preluate in cadrul proiectului de lege privind activitatea de informatii, contrainformatii si de securitate, pentru imbunatatirea cadrului functional existent”, arata un comunicat al CSAT.
Pe de alta parte, conform reprezentantilor Serviciului Roman de Informatii, “SRI este autoritatea nationala in materia interceptarii comunicatiilor telefonice, sens in care celelalte institutii invocate (Directia Nationala Anticoruptie, Serviciul de Informatii Externe, Directia Generala de Informatii si Protectie Interna din cadrul MIRA si Directia de Combatere a Crimei Organizate din IGPR), dupa obtinerea autorizatiilor legale pentru interceptarea comunicatiilor, se adreseaza serviciului nostru pentru punerea in aplicare a acestora. Institutiile mentionate detin echipamente tehnice cu ajutorul carora pot realiza activitati de preluare a fisierelor audio de la SRI si transformarea in fisiere scrise (redarea semnalului audio). In cazul Directiei Nationale Anticoruptie, operatiunea tehnica de preluare se realizeaza incepand cu data de 01.03.2006, la solicitarea expresa a acestei institutii, in baza Protocolului incheiat la 02.03.2004. Echipamentele respective nu permit punerea in aplicare a autorizatiilor legale pentru interceptarea comunicatiilor telefonice (realizarea propriu-zisa a interceptarilor), operatiune tehnica aflata in competenta SRI. Mentionam, de asemenea, ca SRI nu detine date cu privire la dotari tehnice cu capabilitati de interceptare a comunicatiilor telefonice, aflate in posesia institutiilor mentionate”, arata Serviciul in comunicat.
Patriciu a pus SRI la plata
Printre cei care au contestat interceptarile facute de SRI se numara si Dinu Patriciu care, conform asteptarilor, a si castigat procesul. Patriciu va primi, drept daune morale de la SRI suma de 50.000 de lei pentru ca omul de afaceri a fost interceptat ilegal in perioada 2003 – 2004, fara ca agentii SRI sa aiba mandat emis de un judecator. Acest proces a inceput in 2006, iar Patriciu a castigat la inceputul acestui an la Inalta Curte de Casatie si Justitie. O parte din interceptari au constituit acuzatiile pe care procurorii i le-au adus lui Patriciu in dosarul “Rompetrol”.
Razvan Robu
