Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a facut public raportul activitatii instantelor din Romania din primul semestru al acestui an. Conform documentelor CSM, in toata tara s-au judecat peste 2 milioane de procese dintre care s-au solutionat jumatate. La nivelul Parchetelor, detaşat se disting procurorii din Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj Napoca care au avut de instrumentat in aceasta perioada mii de dosare. In aceasta situatie, se pune legitima intrebare daca un anchetator care are un asemenea volum de munca mai poate instrumenta corect o ancheta.
Conform preşedintelui CSM, Horatiu Dumbrava, romanii se pot numara printre cei mai mari procesomani din Europa intrucat unul din trei romani este implicat intr-un proces. “Raportul privind activitatea instantelor in prima jumatate a anului 2011 ofera o imagine despre sistemul de justitie, dar şi despre societatea romaneasca. Un adult roman din trei e implicat intr-un proces in instanta. De aici rezulta o foarte mare incarcare medie pe judecator. In prima jumatate a acestui an numarul dosarelor a crescut cu 16%, iar numarul cauzelor solutionate cu 17%. Cele mai
multe cauze sunt la Judecatorii, aproape 1,25 milioane, iar dintre acestea 63% sunt cauze noi (procentul e acelaşi cu cel din 2010). Pe intreg sistemul au fost 780.922 dosare noi (fata de 742.304 in aceeaşi perioada a anului 2010)”, a declarat preşedintele CSM.
La instantele clujene, in primul semestru al acestui an, la Judecatoria Cluj Napoca s-au judecat 32.279 de cauze iar la Tribunalul Comercial Cluj, in aceeaşi perioada s-au judecat 6.461 cauze. Fiecare judecator al acestei instante a avut de judecat, in aceasta perioada circa 700 de dosare, iar magistratii Curtii de Apel Cluj au avut de solutionat circa 650 de dosare.
La nivelul Parchetelor clujene, in primul semestru al acestui an, la Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj Napoca, procurorii au avut instrumentat peste 40.000 de dosare. “Creşteri importante ale volumului de activitate s-au inregistrat in cazul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Cluj cu 66,4%. In acest an s-a inregistrat şi o unitate de parchet cu o incarcatura pe procuror de peste 2.000 de cauze, şi anume Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj Napoca cu 2008 dosare pe procuror, in situatia in care la acest parchet este un deficit de 4 posturi. De asemenea, in semestrele I ale anilor 2010, 2008 şi 2007 la Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj Napoca s-a inregistrat un volum de activitate pe procuror mai mare decat dublul celui determinat la nivel national”, arata raportul privitor la activitatea instantelor.
Judecatoriile cele mai ocupate
La nivel national, deşi volumul de activitate s-a situat in primele şase luni ale lui 2011 la valoarea de 2.084.409 cauze, comparativ cu numai 1.803.662 in aceeaşi perioada a anului anterior, rata de creştere a acestuia (16%) s-a situat sub rata de creştere inregistrata in aceeaşi perioada a anului anterior (22,6%). Este pentru prima data din anul 2007, cand se inregistreaza o rata de creştere inferioara celei aferente aceleaşi perioade din anul precedent. Aceasta inseamna ca avalanşa de noi cauze, declanşata in anul 2008, da semne de regres şi poate fi un prilej favorabil instantelor din Romania pentru a solutiona, daca acest factor extern se va mentine cel putin la aceeaşi rata de creştere şi in semestrul II, un procent ridicat din cauzele aflate pe rol. La nivelul judecatoriilor, primele instante pentru majoritatea tipurilor de cauze, volum de activitate reprezinta aproximativ 60% din volumul total de activitate pe toate instantele din Romania. La aceste instante s-a inregistrat in primul semestru al anului 2011, cea mai mica rata de creştere a volumului de activitate, de 6,4% fata de media nationala de 15,5%.
Mii de dosare pe masa judecatorilor
Conform lui Horatiu Dumbrava, la nivel national, judecatoriile se descurca cel mai bine tinand cont de numarul imens de cauze pe care il au de solutionat.
“Judecatoriile lucreaza cel mai eficient, din perspectiva cantitativa – tinand cont totuşi ca la
aceste instante dosarele au un grad de complexitate mai mic decat la celelalte (in primele
şase luni din anii 2009, 2010 şi 2011 s-au inregistrat rate ale creşterii numarului de cauze
solutionate mai mari decat ratele de creştere a volumului de activitate). Exista 17 judecatorii
cu un volum de activitate de peste 20.000 de cauze (considerat excesiv de mare), 4 dintre ele
avand chiar un volum de peste 40.000 de cauze in primele şase luni ale acestui an. In acelaşi
timp, exista 12 instante cu mai putin de 1.000 de cauze in primele şase luni ale acestui an.
Nu avem inca, din pacate, o situatie a numarului de hotarari atacate, a celor mentinute in atac. La nivelul tribunalelor am observat, comparand cifrele din raport, o eficienta foarte redusa in
anii trecuti şi unele semne incurajatoare la finalul primelor şase luni ale acestui an, cand rata
de creştere a numarului de cauze solutionate o depaşeşte, e drept, cu foarte putin, pe cea de
creştere a volumului de activitate. La nivelul curtilor de apel creşterea volumului de activitate e de 70% fata de semestrul I al anului 2007. Curtea de Apel Bucureşti are 39.146 cauze de solutionat, in timp ce Curtea de Apel Bacau are doar 4.613 cauze. In fine, Curtea de Apel Bucureşti a solutionat 23.083 cauze, in vreme ce Curtea de Apel Targu Mureş doar 2.894 cauze. Cel mai bun procent de solutionare il are Curtea de Apel Piteşti (82%). La nivelul Curtilor de Apel, dupa un an 2010 in care s-a inregistrat, in primele şase luni, o rata de creştere negativa a numarului de cauze solutionate, in perioada corespunzatoare a acestui an e cea mai mare rata de creştere a numarului de cauze solutionate (47,2%), deşi e şi cea mai mare rata de creştere a volumului
de activitate (40,9%); La Inalta Curte de Casatie şi Justitie se constata o creştere a volumului de activitate fata de anul 2010. Cele mai multe cauze pe rol au fost inregistrate la Sectia Civila (44%)”, arata opinia preşedintelui CSM.
Preşedintele CSM spune de ce se judeca romanii
“In primul semestru al anului acesta, la nivelul judecatoriilor au fost inregistrate peste 100.000 de plangeri administrative legate de sanctiunile administrative pe Codul Rutier şi peste 30.000 de contestatii pe taxa de rovigneta (din datele CNADR) . Pentru un judecator, fiecare dintre acestea inseamna dosar nou, termene, şedinta de judecata, parti, studiu dosar, dispunere de masuri procedurale, redactare minute, solutii, motivari, adica munca, concentrare, timp. Pentru persoana care a contestat masura suspendarii carnetului de conducere, de exemplu, inseamna, de regula, o amanare a acestei masuri timp de 4-5 luni, poate şi un an, pana cand solutia instantei confirma, de cele mai multe ori, corectitudinea şi legalitatea masurii luate de agentul de circulatie. Cati dintre cei ce inregistreaza la judecatorie cererea de judecata pentru a obtine un certificat de grefa care sa ateste ca au contestat sanctiunea şi cu care apoi alearga la politie
sa işi revendice carnetul de conducere au ferma convingere ca au fost subiectul unei masuri abuzive sau nelegale? Unde incepe şi unde se sfarşeşte responsabilitatea celui care este sanctionat contraventional, mai ales ca numarul de respingeri ale plangerilor contraventionale este cu mult mai mare decat cel de admitere al acestora?”, este de parere şeful CSM, Horatiu
Dumbrava.
Ce vrea sa faca CSM pentru a “relaxa” instantele
-birouri de asistenta judiciara gratuita la nivelul fiecarei instante, in cadrul carora cetatenii sa-şi poata expune problema şi sa afle daca au un caz şi cam ce implica asta. Birourile ar urma sa fie servite de avocatii din oficiu.
-afişarea, la fiecare instanta, a unor informatii statistice de interes pentru cetateni, de genul: numar de cauze intr-un interval dat, dupa natura acestora; durata medie pana la primul termen; durata medie dintre doua termene; durata media a procesului (in functie de natura lui)
-indrumarea catre institutia medierii, infiintata in urma cu cinci ani, care poate degreva semnificativ sistemul şi poate scuti cetatenii de cheltuieli, pierderea timpului şi enervari inutile. In plus, e de retinut ca in urma medierii se ajunge la o solutie agreata de toate partile.
-reorganizarea instantelor prin desfiintarea instantelor mici şi cu incarcatura mica de dosare pe fiecare judecator şi relocarea posturilor la instantele foarte incarcate.
-echilibrarea schemelor de personal, atat prin marirea schemelor de personal, dar şi prin redistribuirea posturilor de judecatori şi personal auxiliar de la instantele cu incarcatura mica pe judecator/personal auxiliar la instantele foarte incarcate.
-unificarea practicii judiciare ca metoda de reducere la un anumit tip de cauze ce se multiplica
inevitabil (litigii de munca pe salarii şi pensii; taxe de poluare etc.), dar şi prin intrarea in vigoare a noilor coduri de procedura ce prevad institutia „intrebarii preliminare”, institutie ce ar putea reduce practicile neunitare.
Razvan Robu
