La Cluj drumurile se strica fara garantie
Drumurile clujene se surpa la scurt timp dupa ce au fost date in folosinta. Chiar daca au costat milioane de euro, centura municipiului Gherla s-a surpat, iar o portiune din cei 40 de kilometri ai autostrazii Transilvania a intrat in reparatii. In aceasta situatie, chiar daca reparatiile sunt facute pe cheltuiala constructorului, garantia de buna executie nu este executata de autoritatile clujene. Pe contractele din infrastructura cu dedicatie, statul roman cheltuieste sume exorbitante care pot ajunge de la 1,4 pana la 4,4 milioane de euro pe kilometru de drum.
Chiar daca a fost inaugurat in 2009, segmentul de autostrada dintre Turda si Gilau a intrat in reparatii din cauza unor infiltratii de apa aparute in stratul de asfalt. Chiar daca Emil Boc i-a felicitat pe cei de la Bechtel pentru cei cativa zeci de kilometri de autostrada construiti cu 13 milioane de euro/kilometru, iar Traian Basescu, dupa ce s-a intors recent din SUA, s-a plans ca de ce nu i s-a spus ca cei de la Bechtel lucreaza greoi, prost si scump, statul roman a mai incheiat contracte cu Bechtel.
La fel, centura orasului Gherla, dupa ce a fost inaugurata tot de catre Emil Boc, s-a surpat. A fost reparata dar in urma cu circa o saptamana pe drumul respectiv au inceput sa apara din nou crapaturi si exista pericolul sa se surpe. Singura diferenta este ca acum centura nu a mai fost inchisa pentru reparatii ci doar tinuta sub observatie. Cu toate acestea, in urma cu circa 2000 de ani, romanii au construit un drum similar cu o centura ocolitoare a Gherlei, care, culmea, nu s-a surpat pana acum. Singura diferenta intre proiectantii de dinaintea lui Cristos si cei de acum este ca romanii au preferat sa nu construiasca un drum care sa treaca peste exploatarile saline din zona.
De asemenea, un alt drum problematic din Cluj este centura Valcele-Apahida care a fost proiectanta pe un teren instabil (nisipuri, gresii, conglomerate). Si acest drum, platit din banii contribuabililor cu peste 150 de milioane de euro se repara la nesfarsit. In toate aceste cazuri, autoritatile, in speta Compania Nationala de Drumuri si Autostrazi si Regia Autonoma a Drumurilor Judetene, nu au retinut niciodata garantia de buna executie care poate fi intre 5 si 10% din valoarea lucrarii. In aceste cazuri, drumurile ajung sa se strice in perioada de garantie, cand constructorul este obligat sa faca lucrarile de remediere pe banii lui, dar dupa ce garantia lucrarii expira, drumul este deja peticit iar pentru reparatiile si intretinerea lui trebuiesc platiti alti bani de la bugetul de stat.
“In cazul in care drumurile respective se strica in timp ce se afla in perioada de garantie, constructorul este obligat prin contract sa faca el reparatiile. In legatura cu garantia de buna executie lucrurile stau in felul urmator. Daca beneficiarul, in speta primaria, regia de drumuri, ministerul sau compania de autostrazi, semneaza procesul verbal de receptie si drumul se strica la doua zile dupa asta, garantia de buna executie nu mai poate fi solicitata. aceasta suma de bani care se stabileste intre 5 si 10% din valoarea contractului, in functie de negocierea termenelor contractuali, este valabila doar in perioada contractului. Cand a fost semnat procesul verbal de receptie, cel care a efectuat lucrarea isi ridica garantia. Pentru a se preintampina cazurile de care imi spuneti, ar trebui trecuta o clauza in contract conform careia constructorul se obliga sa plateasca despagubiri daca apar probleme flagrante cu lucrarea dupa terminarea ei”, spune Adrian Spanu, jurist in cadrul unei firme de constructii.
Prostul plateste smecheriile de pe drumuri
In aceasta situatie, Ministerul Transporturilor, in loc sa perceapa penalitati de la societatile constructoare de drumuri, prefera sa impuna si sa creasca taxele de drum, care oricum se regasesc in pretul benzinei la pompa. Conform ultimelor informatii, pentru ca nu se mai gasesc bani pentru intretinerea celor doua autostrazi, Ministerul vrea sa introduca o noua taxa de autostrada.
“Asa ceva este cu totul ilegal. In primul in tarile unde autostrazile sunt facute cu bani de la buget, taxa de autostrada este inclusa in pretul vignetei. La noi s-ar putea face asta atunci cand vom avea o retea de autostrazi, nu 40 de kilometri aici si 200 in regat. In tarile in care statul a concesionat teren unei firme private pentru realizarea autostrazilor, taxa de autostrada este justificata. In acele cazuri statul concesioneaza spatiul pentru autostrada si firma privata construieste drumul pe banii ei. Daca in Romania se proceda asa, probabil aveam 2000 km de autostrazi in maxim 10 ani. Italia este cel mai bun exemplu. Au facut un proiect pentru reteaua de autostrazi, firmele private au concesionat segmente. Cand au pornit constructia, toate firmele au construit odata segmentele si astfel in cativa ani au avut mii de kilometrii. Acolo dezavantajul este ca trebuie sa te opresti la 50 sau 100 de km sa platesti taxa firmei care a construit tronsonul respectiv. In aceasta situatie toti sunt ca intr-un consortiu si sunt interesati sa aiba lucrarea cat mai buna pentru ca altfel nu castiga. La noi, pe langa toate taxele de drum percepute, statul mai ia si 3 lei/litru de combustibil ca taxa de drum!”, spune Liviu M. lider sindical in cadrul unei asociatii de transportatori.
Cainii latra, ursul trece
Inca din 2007, conform unor fotografii facute de reprezentantii consultantului la autostrada Transilvania, se putea observa ca lucrarile nu merg tocmai bine. Fotografiile prezinta grinzi de beton fisurate, structuri de armare din otel-beton care stau in apa, alunecari de teren pe aliniamentul viitoarei autostrazi.
In cazul Bechtel, statul roman a scutit Bechtel in privinta garantiei de buna executie cu 30 de milioane de euro. Daca in mod normal, aceasta garantie este 10% din valoarea lucrarilor, in cazul Bechtel garantia a fost de 5%. Pentru tronsoanele 2B si 3C (Campia Turzii-Cluj si Suplacu de Barcau-Bors), garantia a fost de 32 de milioane de euro, in conditiile in care Compania de Autostrazi solicita constructorilor de pe Moara Vlasiei-Ploiesti garantii de 20 de milioane de euro, la lucrari de 200 de milioane de euro.
In cazul centurii de Est a Clujului, care a ajuns sa coste peste 150 de milioane de euro, garantia de buna executie constituita, si care poate fi ridicata oricand pentru ca lucrarea nu a fost finalizata, este de doar 5 milioane de euro.
Chiar daca centura de Est a Clujului a fost proiectata si constructia ei merge extrem de greoi, atat proiectantul cat si constructorul primesc contracte similare in continuare. Proiectantul este SC DP consult iar de lucrari s-a ocupat Pizzarotti-Tirrena Scavi, societati “abonate” la contractele pe bani publici. La fel si in cazul centurii de ocolire a Gherlei, unde valoarea totala a lucrarilor a fost de 7,932, 014.14 lei, din care valoarea decontata a fost de 7,499,223.53 lei. Constructorul variantei a fost FCC Construcccion, beneficiar fiind CNADNR Bucuresti, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii si DRDP Cluj.
“Firmelor de casa” de pe drumuri li se pregateste ceva
In acest moment exista un proiect de lege care este propus pentru aprobare si prin care se doreste reglementarea contractelor de construire de drumuri pentru a nu se mai putea ca, dupa castigarea licitatiei, “firma de casa” a vreunui potentat politic sa ceara suplimentarea sumei de bani puse in joc. Spre exemplu, se doreste punerea in aplicare a 12 standarde de cost in domeniul infrastructurii transporturilor. Spre exemplu, , pentru autostrada in zona de ses pretul sa fie de maxim 3.802.000 de euro/km, pentru autostrada in zona de deal de 4.980.000 de euro/km, pentru autostrada in zona de munte de 5.992.000 de euro/km, iar pentru reabilitare CF coridor paneuropean de 2.180.000 de euro / km.
“Pretul standard de cost folosit pentru autostrada in zona de ses este de 3.802.000 de euro pe kilometri, unde corpul drumului include terenul de fundatie, terasamente, evacuarea apelor, structura rutiera, benzile de stationare elemente de siguranta, acostamente, taluze si imprejmuirile. In acest standard de cost nu sunt incluse lucrarile de poduri, pasaje, viaducte, podete, lucrari de consolidare pentru terenurile de fundare, lucrari hidrotehnice, tuneluri”, arata proiectul. De asemenea, si in termenii contractuali se doresc introducerea unor schimbari. In cazul unor litigii, “arbitrajul poate fi si international; obligativitatea existentei graficelor de executie a lucrarilor, grafice strans legate de obligativitatea platilor; garantia de buna executie este de 15% (10% este garantia initiala si inca 5% retineri din contract); evaluare ofertelor se face luand in calcul atat oferta tehnica, cat si pe cea financiara, ponderea fiind de 70% oferta tehnica, 30% oferta financiara; in cadrul evaluarii exista o bonificatie in puncte in plus pentru termenele de executie mai mici, dar fara a depasi un minim”, mai arata documentul.
Cum sa faci un contract “beton”
“Beneficiarul poate interveni pentru stabilirea unor clauze care sa il protejeze in cazul in care antreprenorul nu isi respecta obligatiile contractuale in privinta termenelor de executie: cheltuieli neprevazute (contingency) de 10%, prin care o lucrare nu poate costa cu mai mult de 10% fata de valoarea cu care s-a licitat, introducerea graficelor de esalonare a lucrarilor, constructorul este obligat sa isi refaca programul de executie a lucrarilor in functie de fronturile de lucru disponibile, platile vor fi facute pe masura ce se finalizeaza o lucrare, garantia de buna executie este de 15% (10% garantia initiala si inca 5% retineri din contract)”, specialist jurist.
Razvan Robu
