Aurelia Muţ, prim-procurorul Parchetului Târgu Lăpuş, este acuzată de faptul că abuzează de funcţia pe care o are, pentru a fabrica dosare penale. Aceasta va fi cercetată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, după ce directorul unei asociaţii de vânătoare a depus o plângere penală pe numele prim-procurorului, pentru comiterea infracţiunii de represiune nedreaptă.
aramureşeanul Mihai Timbuş, directorul AVPS Diana Transilvania a fost cercetat penal pentru împiedicarea cu violenţă a vânătorii, ulterior fiind şi trimis în judecată. Totul a început atunci când în decembrie 2013, Mihai Timbuş a surprins patru persoane suspecte de braconaj cinegetic pe fondul de vânătoare administrat de către acesta, moment în care cei patru suspecţi au încercat să fugă. Reţinuţi de către acesta până la venirea organelor de poliţie, suspecţii de braconaj au beneficiat de clemenţa organelor de anchetă. Maramureşeanul susţine că după ce a surprins în flagrant infractorii, tocmai el este cel care s-a ales cu un proces penal, în timp ce făptuitorii au scăpat basma curată.
”Prin rechizitoriul întocmit în cauză de către prim procurorul delegat Muţ Aurelia s-a susţinut că, în exercitarea atribuţiilor de serviciu i-am agresat pe părţile vătămate Virgil Giurgiu, Călin Romică Giurgiu, Ioan Marin Costea şi Vasile Mircea Nechita şi am împiedicat prin acte de violenţă exercitarea acţiunii de vânătoare legal organizate pe fondul cinegetic 48 Şatra, de pe raza localităţii Preluca Veche, judeţul Maramureş.
Din cadrul întreg probatoriului administrat în cauză a reieşit fără dubiu că eu nu am săvârşit infracţiunea de împiedicare a exercitării vânătorii prin acte de violenţă, ba mai mult că mi-am exercitat atribuţiile de serviciu şi am anunţat organele de poliţie, prin apelarea la numărul unic 112, prim procurorul Aurelia Muţ, în mod nelegal şi prin exercitarea cu rea credinţă a funcţiei judiciare, a dispus trimiterea mea în judecată, deşi ştia că sunt nevinovat”, arată Mihai Timbuş în plângerea penală depusă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Achitat de două instanţe
În ciuda acuzaţiilor prim procurorului, două instanţe au dispus achitarea directorului asociaţiei de vânătoare, Curtea de Apel Cluj pronunţându-se definitiv pentru nevinovăţia acestuia.
”O analiză a probelor existente la dosarul cauzei, atât de către instanţa de fond cât şi de către instanţa de apel, relevă că în speţă nu este posibilă deducerea unei suspiciuni rezonabile privind comiterea unei infracţiuni de acest tip. Consecinţa certă a acestei imposibilităţi este caracterul netemeinic şi nelegal al ordonanţei procurorului de punere în mişcare a acţiunii penale şi a rechizitoriului.
Astfel în explicitarea acestor acuzaţii s-au construit ipoteze fără niciun suport probator, nici măcar la nivelul de bănuială ori suspiciune rezonabilă, care au adus o gravă atingere intereselor mele legitime. Atât soluţia pronunţată de către Judecătoria Târgu Lăpuş, cât şi cea a Curţii de Apel Cluj au subliniat că: din probele administrate în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată nu a rezultat fără dubiu, faptul că inculpatul a cunoscut că persoanele vătămate aveau intenţia de a continua vânătoarea, pentru a se putea reţine în sarcina acestuia că a avut intenţia (chiar şi indirectă) de a împiedica exercitarea vânătorii. Astfel, atât persoanele vătămate, cât şi celelalte persoane aflate la locul unde a avut loc incidentul nu au putut afirma că inculpatului i-ar fi fost adusă la cunoştinţă o asemenea intenţie a persoanelor vătămate. Prin urmare, instanţa reţine că, în condiţiile date, inculpatul nu putea nici măcar deduce care era intenţia celor patru, alta decât să părăsească acel loc, iar refuzul acestora de a aştepta venirea echipajului de poliţie putea să-l creeze acestuia convingerea că persoanele vătămate intenţionează să se sustragă de la o eventuală acţiune ilicită, nicidecum faptul că ei vor să continue vânătoarea.”, mai spune Mihai Timbuş, prin avocat Rareş Trif.
Pe cale de consecinţă, instanţa de judecată a dispus achitarea maramureşeanului, neexistând probe care să susţină intenţia în sensul comiterii infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Se cere tragerea la răspundere a prim procurorului Aurelia Muţ
”Prin procurorul delegat Aurelia Muţ a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea mea în judecată în mod nejustificat, câtă vreme, referitor la pretinsa infracţiune, şi-a nesocotit probele administrative de ea însăşi, probe ce evidenţiază în mod indubitabil că nu există fapta şi vinovăţia cerute de lege.
Prim procurorul delegat Aurelia Muţ a cunoscut întreg ansamblul probator, dar şi normele legale în vigoare, prin urmare a avut la îndemână toate argumentele din care a rezultat fără dubiu că acţiunea penală nu putea fi pusă în mişcare faţă de subsemnat şi că nici nu poate fi exercitată.
Modalitatea nelegală prin care s-a sesizat din oficiu privind săvârşirea pretinsei infracţiuni, precum şi faptul că părţile vătămate au subliniat de la prima declaraţie că nu au existat elemente de fapt, din care să rezulte latura obiectivă a infracţiunii, precum şi faptul că nu s-a efectuat o cercetare penală complete, susţine plângerea şi exercitare cu rea credinţă a funcţiei judiciare din partea prim procurorului delegat Aurelia Muţ.
Prim procurorul delegat Aurelia Muţ a motivat şi justificat trimiterea în judecată a subsemnatului prin argumente care nu au legătură cu elementele constitutive ale infracţiunii imputate, cunoscând că, prin această modalitate îmi poate provoca un disconfort material şi moral, prin suspendarea dreptului de a deţine şi purta arme de vânătoare, implicit de a organiza şi desfăşura activităţi de vânătoare, fapt ce mi-a adus grave prejudicii de imagine şi mi-au pus în pericol locul de muncă.
Modalitatea părtinitoare prin care se soluţionează prin ordonanţe sau rechizitorii, orice cauză penală privind persoana mea sau Asociaţia Diana Transilvania, subliniază existenţa unei stări generale conflictuale la adresa mea şi a unei vendete personale din partea prim-procurorului delegat Aurelia Muţ, în toate cauzele penale în care eu am avut calitatea e parte vătămată sau suspect.
Apreciez că cercetarea mea este efectul imparţialităţii şi corectitudinii cu care abordez toate problemele rezultate în urma activităţilor de prevenire şi sancţionare a infracţiunilor cinegetice şi pentru că sunt perceput drept un element incomod de către unele organe de poliţie şi parchet în cauzele unde am sesizat posibile fapte penale, sau am apărat interesele asociaţiei.
Acest sentiment din partea mea este întărit şi de faptul că nu rezultă că prim-procurorul Aurelia Muţ, respectă, respectă în ce mă priveşte prevederile art. 306 al. 3 Cpp şi art. 100 al. 1 Cpp., care prevăd obligaţia organului de urmărire penală de a strânge şi administra din oficiu probe şi în favoarea suspectului.
Un aspect greu de acceptat în condiţiile unei anchete penale corecte, dar real, şi probate cu înscrisuri, este faptul că cercetarea penală a subsemnatului se desfăşoară nelegal, datorită influenţei doamnei prim-procuror delegat Aurelia Muţ şi care se foloseşte de relaţiile pe care le are pentru a îndepărta într-un fel sau altul orice probaţiune privind aflarea adevărului”, conchide Mihai Timbuş în plângerea penală.
Pentru aceste motive, maramureşeanul cere Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj să dispună punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a prim-procurorului Aurelia Muţ pentru săvârşirea infracţiunii de represiune nedreaptă şi totodată, acesta cere daune morale de 60.000 euro.
Procuroarea a clasat o cauză, după ce o persoană a împuşcat un copil
Site-urile de ştiri din maramureş scriu că din ”palmaresul” procuroarei Aurelia Mut, unul dintre cele mai răsunătoare cazuri este cel din anul 2011, când a dispus clasarea cauzei şi netrimiterea în judecată a unei persoane care, aflată la braconaj, a împuşcat noaptea un copil aflat pe marginea drumului, în zona Târgu Lăpuş. Mai mult, pentru soluţionarea acestui caz deosebit de grav, procuroarei i-au trebuit doar câteva zile pentru a-i înapoia celui care l-a împuşcat pe copil armamentul şi muniţia, pentru ca acesta să poată să îşi desfăşoare pe mai departe activităţile specifice vânătorii ilegale.
Jurnaliştii din Maramureş mai susţin că în zona Lăpuş sunt mai multe persoane nedreptăţite de modul în care procuroarea Aurelia Muţ instrumentează dosarele, fişetele biroului sau ascunzând surprize mari pentru o eventuală vizită a Consiliului Superior al Magistraturii.
Materialul integral poate fi citit in ediția tipărită a ziarului Gazeta de Cluj care poate fi cumpărat de la orice punct de vânzare a presei.
