Medicul Mihai Lucan a depus la PÎCCJ în 21 februarie 2018 o plângere penală împotriva specialistului antifraudă Monica Neda care a calculat pretinsul prejudiciu în dosarul instrumentat de DIICOT împotriva sa. Specialistul este acuzat că ”la solicitarea procurorului de caz a întocmit raportul de constatare din 16.10.2017 în care a inserat date și informații falsificate cu scopul inducerii în eroare a organelor judiciare și alterării tuturor documentelor și actelor procedurale emise”.
Mai exact, în plângere se arată că procurorul de caz Marian Delcea a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice contabile pentru a se stabili eventualele prejudicii aduse Institutului Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj Napoca (ICUTR) de către Lukmed SRL și Mihai Lucan în perioada 2007-2017 inclusiv. Medicul acuză faptul că specialistul Monica Neda, pornind de la ipoteze neverificabile, de la informații nereale și modificând sensul unor termeni din mai multe Ordine ale Președintelui CNSAS, a reușit ”să creioneze sume considerabile cărora le-a atribuit destinația de prejudiciu”. Lucan arată că specialistul a stabilit că beneficiarul analizelor medicale ar fi clinica Lukmed, și nu pacienții care au efectuat investigațiile medicale la ICUTR, lucru total neadevărat: ”Este greu de acceptat ca o societate comercială poate fi beneficiar al actului medical, ori se poate substitui pacientului pentru obligația de plată a contravalorii analizelor medicale, mai cu seamă că pacientul este asigurat al CNAS, costurile aferente fiind decontate unității medicale de stat în baza legii”, scrie luju.ro.
Chirurgul mai acuză și faptul că specialistul a calculat contravaloarea analizelor prin raportare la tarife cu mult mai mari în comparație cu cele recomandate de Casa Națională de Sănătate, și că a mers până acolo încât a calculat și penalități, scopul fiind găsirea cu orice preț a unui asa-zis prejudiciu, în condițiile în care ICUTR nu a pretins niciodată sume de bani de la Lukmed SRL și nici nu a notificat clinica privată cu privire la eventuale pretenții rezultate din analizele efectuate pentru pacienți – persoane fizice – asigurați în sistemul public de sănătate. Tot în plângere se arată că Lukmed SRL nu a încasat contravaloarea analizelor de la pacienții trimiși la ICUTR pentru efectuarea acestora.
Mihai Lucan acuza si faptul ca specialistul Monica Neda, desi nu are cunostinte de specialitate, a imprumutat “teorii cutezatoare din alegatiile a doi martori-Moga Silviu si Suciu Mihai, colaboratori ai DIICOT in sensul art. 148 Cpp-precum si prin preluarea trunchiata de date dintr-un raport de control al Ministerului Sanatatii”, scopul fiind gasirea unui prejudiciu cu orice pret: “Specialistul antifrauda, cu buna stiinta a intocmit raportul de constatare de asa maniera incat sa scoata la suprafata sume foarte mari carora sa le dea destinatia de prejudiciu”. Chirurgul il acuza pe specialistul antifrauda ca a falsificat cu buna stiinta raportul, scopul fiind crearea unui prejudiciu care sa-l ajute pe procurorul de caz sa-si sustina acuzatiile impotriva sa si sa-l puna sub acuzare: “Sustin ca specialistul a fost instigat de procurorul anchetator sa obtina rezultatele numerice mentionate in raportul de constatare-respectiv sumele de bani pretins a constitui prejudiciu”.
Prezentam cele mai importante pasaje din plangerea depusa de Mihai Lucan, pe care o atasam integral la finalul articolului:
“In 7 iulie 2017, procurorul Marian Delcea a dispus prin Ordonanta efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice contabile cu doua obiective principale, scopul fiind acela de a se stabili eventualele prejudicii aduse Institutului Clinic de Urologie si Transplanr Renal Cluj Napoca (ICUTR) de catre Lukmed SRL si subsemnatul in perioada 2007-2017 inclusiv.
Specialistul antifrauda a avut la dispozitie materialul documentar furnizat de ancheta precum si documentele furnizate de catre ICUTR prin intermediul fostului manager Silviu Moga, si explicatiile sporadice ale medicului Mihai Suciu din cadrul aceeiasi unitati medicale. Specialistul antifrauda, pornind de la ipoteze neverificabile, de la informatii nereale, modificand sensul unor termeni din mai multe Ordine ale Presedintelui CNSAS, ori prin atribuirea calitatii de beneficiar al actului medical unei unitati sanitare private pentru actele medicale efectuate de ICUTR in beneficiul unor persoane fizice asigurati ai CNAS, a reusit sa creioneze sume considerabile carora le-a atribuit destinatia de prejudiciu. Astfel, specialistul antifrauda analizeaza 3 modalitati prin care ancheta pretinde ca prin actele subsemnatului s-au produs pagube ICUTR.
O prima modalitate consta in cheltuirea de sume de bani de catre ICUTR cu analize de laborator-histo-patologice-efectuate in beneficiul pacientilor Lukmed SRL, sustinand ca beneficiar al analizelor socotite ar fi clinica privata si nu pacientii, premisa de la care se pleaca in rationamentul deductiv fiind falsa din temelii.
Este greu de acceptat ca o societate comerciala, adica o entitate ideatica, poate fi beneficiar al actului medical, ori se poate substitui pacientului pentru obligatia de plata a contravalorii analizelor medicale, mai cu seama ca pacientul este asigurat al CNAS, costurile aferente fiind decontate unitatii medicale de stat in baza legii.
Se cuvine a mentiona ca specialistul antifrauda, pornind de la falsa ipoteza ca beneficiar al analizelor medicale este o societate comerciala, a calculat contravaloarea acestora prin raportare la tarife cu mult mai mari in comparatie cu cele recomandate de CNAS, ba mai mult, a calculat si accesorii (penalitati)potrivit OG 9/2000 so OG 13/2001, scopul fiind acela de a concluziona in sensul existentei unui prejudiciu, in conditiile in care ICUTR nu a pretins niciodata timp de 10 ani sume de bani de la Lukmed SRL, nu a opus nicio obiectie si nici nu a notificat clinica privata relativ la eventuale pretentii rezultate din analizele efectuate pentru pacienti-persoane fizice asigurati in sistemul public de sanatate.
Este de mentionat ca Lukmed SRL nu a incasat contravaloarea analizelor pacientilot trimisi la ICUTR pentru efectuarea acestora, pentru a se putea imputa clinicii private sumele pretinse potrivit calculelor evocate in lucrarea de specialitate. (…)
De o maniera similara a procedat specialistul antifrauda si in ceea ce priveste cea de-a doua modalitate prin care se pretinde ca s-ar fi produs prejudicii ICUTR. Acesta, desi nu are cunostinte de specialitate, imprumutand teorii cutezatoare din alegatiile a doi martori-Moga Silviu si Suciu Mihai, colaboratori ai DIICOT in sensul art. 148 Cpp-precum si prin preluarea trunchiata de date dintr-un raport de control al Ministerului Sanatatii.
Se poate observa ca specialistul face trimitere la ‘nota de relatii data de dl. Silviu Moga, manager interimar al ICUTR…’, persoana a carei obiectivitate este pusa la indoiala, avand in vedere starea conflictuala dintre acesta si subsemnatul, precum si faptul ca a fost colaborator al PICCJ-DIICOT in sensul art.148 Cpp. In plus, din continutul aceluiasi raport rezulta ca specialistul, desi lipsit de cunostinte in domeniul sanitar, a facut trimitere la tarife de spitalizare fara sa faca trimitere la documentele care stabilesc aceste tarife, finalitatea fiind aceeasi ca in cazul precedent, anume creionarea unui prejudiciu cu scopul de a ajuta ancheta in a insera in actele de procedura cifre care nu au legatura cu realitatea, de asa maniera incat sa se obtina rezultate favorabile in cererile de luare a masurilor preventive fata de persoanele implicate in cauza.
Este de remarcat ca si in acest caz, desi beneficiari ai actelor medicale au fost persoane fizice care aveau asigurari de sanatate, CNAS fiind obligat in virtutea legii sa deconteze sumele aferente,specialistul a preluat afirmatiile medicului Moga Silviu, ale medicului Suciu Mihai si cele consemnate de procurorul de caz in actele de procedura intocmite si a concluzionat ca beneficiar al actelor medicale este o societate comerciala si nu asiguratii, ceea ce pe de o parte sfideaza oricee logica, iar pe de alta parte dovedeste lipsa de cunostinte in domeniu. Specialistul antifrauda, cu buna stiinta a intocmit raportul de constatare de asa maniera incat sa scoata la suprafata sume foarte mari carora sa le dea destinatia de prejudiciu.
Daca in cele doua modalitati de actiune prin care se pretinde ca s-au produs prejudicii ICUTR se pot face polemici pe amanunt, in ceea ce priveste cea de-a treia modalitate pretinsa a fi fost paguboasa pentru institutia medicala de stat, specialistul antifrauda a recurs la o argumentatie care devoaleaza fara eforturi ca scopul lucrarii sale este unul predestinat, proba ori inceputul de proba fiind consecinta juridica a faptelor penale savarsite cu ocazia intocmirii documentului incriminat. (…)
Specialistul antifrauda, cu scopul de a contura sume considerabile cu titlu de prejudiciu care sa foloseasca procurorului de caz pentru a obtine ‘victoriile’ urmarite, a recurs la falsificarea cu stiinta a continutului raportului de constatare, a imaginat premise aparent ‘digerabile’, fara a observa contradictiile vadite inserate in cuprinsul unei singure pagini si in lucrarea sa de specialitate – a se vedea pag. 37-ceea ce a condus la alterarea integrala a actului juridic cu a carui indeplinire este insarcinat, situatie de fapt care este definitorie pentru modalitatea de savarsire a infractiunii de fals intelectual prin comisiune. Sustin ca specialistul a fost instigat de procurorul anchetator sa obtina rezultatele numerice mentionate in raportul de constatare-respectiv sumele de bani pretins a constitui prejudiciu-si sprijinit, sub directa coordonare a aceluiasi procuror de caz, de catre martorii cheie ai cauzei, medicii Moga Silviu si Suciu Mihai, ale caror dictate declaratii (dupa cum vom demonstra pe parcursul cercetarilor) au avut acelasi scop, au urmarit aceeasi finalitate: obtinerea incriminarii subsemnatului”.
*Cititi aici integral plangerea penala depusa de profesorul Mihai Lucan
Si cat ar vrea sa fie prejudiciul zero barat ?
Vrea sa se schimbe si legea in favoarea lui?